§ 102. - Decizia 9/2012 privind examinarea recursului în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Bucureşti privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, cu referire la modul de stabilire a stagiului complet de cotizare pentru recalcularea drepturilor de pensie ale persoanelor nevăzătoare ale căror drepturi de pensie s-au deschis în perioada 1 iulie 1977-31 martie 2001 în baza dispoziţiilor Legii nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat şi asistenţă socială

M.Of. 390

În vigoare

Versiune de la: 12 Iunie 2012

Pensionarii nevăzători nu pot fi consideraţi ca aflându-se în situaţia asemănătoare, în sensul art. 14, indiferent de actul normativ sub imperiul căruia s-a deschis dreptul la pensie. Pensionarea în cadrul celor două acte normative de referinţă (Legea nr. 3/1977 şi Legea nr. 19/2000) s-a realizat în baza unor condiţii şi proceduri diferite. În afară de aceasta, chiar dacă s-ar putea face o comparaţie propriu-zisă între cele două categorii de persoane, diferenţa de tratament poate fi justificată în mod rezonabil şi obiectiv, tot cu referire la caracteristicile lor distinctive. Este rezonabil şi intră în marja de apreciere permisă statului reglementarea unui regim distinct în ceea ce priveşte condiţiile de recalculare a pensiilor stabilite sub imperiul Legii nr. 3/1977.