§ 44. - Decizia 825/2020 [R] referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 alin. (8) lit. b) şi alin. (9), precum şi ale art. 162 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală
M.Of. 403
În vigoare Versiune de la: 16 Aprilie 2021
28. În acest context, Curtea observă că Legea fundamentală nu defineşte noţiunea de viaţă intimă, familială şi privată, aceasta fiind protejată de lege în condiţiile în care se manifestă în cadrul ordinii juridice, iar nu în afara sa. Dreptul de a dispune de propria persoană, nefiind un drept absolut, poate fi exercitat numai cu respectarea drepturilor altor persoane, a ordinii publice şi a bunelor moravuri. În acest sens, Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale stabileşte prin art. 8 paragraful 2 că dreptul la respectarea vieţii private poate face obiectul unor restricţii, dacă sunt prevăzute de lege şi dacă constituie măsuri necesare într-o societate democratică pentru securitatea naţională, siguranţa publică, bunăstarea economică a ţării, apărarea ordinii şi prevenirea faptelor penale, protejarea sănătăţii sau a moralei ori protejarea drepturilor şi libertăţilor altora (a se vedea Decizia nr. 1.282 din 12 octombrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 738 din 4 noiembrie 2010, şi Decizia nr. 239 din 10 mai 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 540 din 24 iunie 2005). Totodată, în dezvoltarea prevederilor constituţionale ale art. 26, Curtea Constituţională a avut în vedere jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, care, prin Hotărârea din 8 noiembrie 2016, pronunţată în Cauza Magyar Helsinki Bizottsag împotriva Ungariei, paragraful 192, a reţinut că, în contextul datelor personale, aceasta a uzat de Convenţia Consiliului Europei din 28 ianuarie 1981 pentru protejarea persoanelor faţă de prelucrarea automatizată a datelor cu caracter personal, adoptată la Strasbourg la 28 ianuarie 1981, al cărei scop este să asigure fiecărei persoane fizice respectarea drepturilor şi libertăţilor sale fundamentale şi, în special, dreptul la viaţă privată, faţă de prelucrarea automatizată a datelor cu caracter personal care îl privesc. În noţiunea de "orice informaţie referitoare la o persoană fizică identificată sau identificabilă" Curtea de la Strasbourg a identificat exemple de date personale referitoare la cele mai intime şi personale aspecte ale unui particular, cum sunt situaţia sănătăţii, atitudinea referitoare la religie şi orientarea sexuală şi a stabilit că astfel de categorii de date constituie componente particulare ale vieţii private care fac obiectul protecţiei garantate de art. 8 din Convenţie.