§ 38. - Decizia 816/2015 [R] referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10 alin. (5) din Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, coroborat cu art. 8 - capitolul VIII - anexa VI din Legea-cadru nr. 284/2010 şi cu art. 1 alin. (1) şi (2) şi art. 6 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, precum şi a dispoziţiilor art. 17 alin. (5) din Legea nr. 303/2004 privind Statutul judecătorilor şi procurorilor coroborat cu nota 1 - capitolul I - anexa VI din Legea-cadru nr. 284/2010 şi cu art. 74 alin. (1) şi art. 86 din Legea nr. 303/2004

M.Of. 165

În vigoare

Versiune de la: 4 Martie 2016

19. Referitor la această critică de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, prin Decizia nr. 14 din 22 ianuarie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 148 din 20 martie 2013, a statuat că dispoziţiile Legii nr. 303/2004 reglementează două modalităţi de admitere în magistratură. Cele două modalităţi au două elemente comune, primul constând în condiţiile generale, enumerate la art. 14 alin. (1), ce definesc vocaţia sau posibilitatea unei persoane de a dobândi calitatea de magistrat, iar a doua rezidă în promovarea concursului organizat, în acest scop, pe baza competenţei profesionale, a aptitudinilor şi a bunei reputaţii. În continuare, observăm că art. 33 alin. (1) din lege are în vedere o paletă largă de persoane care au vocaţia de a participa la concursul de accedere în magistratură, acestea desfăşurând activităţi specifice fiecărei profesii în parte. Tocmai de aceea, dispoziţiile art. 33 alin. (13) din lege dispun că, după numirea în funcţia de judecător sau procuror, persoanele prevăzute la alin. (1) al aceluiaşi articol sunt obligate să urmeze, pe o perioadă de 6 luni, un curs de formare profesională în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii.