§ 37. - Decizia 781/2020 [R] referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (1) pct. 22 şi 23 şi ale art. 286^1 din Legea nr. 297/2004 privind piaţa de capital
M.Of. 341
În vigoare Versiune de la: 5 Aprilie 2021
15. De asemenea, Curtea, prin jurisprudenţa precitată, a constatat că acest prag maxim de deţinere de acţiuni ale unei societăţi de investiţii financiare a fost introdus de către legiuitor din raţiuni ce ţin de interesul public deosebit acordat acţiunilor emise de societăţile de investiţii financiare, societăţi care - potrivit art. 1 din Legea nr. 133/1996 pentru transformarea Fondurilor Proprietăţii Private în societăţi de investiţii financiare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 273 din 1 noiembrie 1996 - provin din fostele Fonduri ale Proprietăţii Private şi funcţionează ca societăţi comerciale pe acţiuni. Astfel, Curtea a observat că societăţile de investiţii financiare nu pot fi considerate simple societăţi comerciale pe acţiuni, astfel cum au fost calificate în mod eronat prin critica de neconstituţionalitate formulată, întrucât au fost constituite prin voinţa legiuitorului din transformarea Fondurilor Proprietăţii Private, acţionarii nefiind animaţi de affectio societatis, au un obiect de activitate strict prevăzut de lege, sunt organisme de plasament colectiv care emit acţiuni nominative şi le distribuie cetăţenilor care au optat pentru schimbul titlurilor de privatizare la Fondurile Proprietăţii Private, iar majorarea capitalului lor social se poate realiza numai prin oferta publică de acţiuni. În acest context, Curtea a reliefat că stabilirea unei perioade de timp pentru care este impusă limitarea cotei de deţinere a acţiunilor este de competenţa legiuitorului, care, pe baza unei analize economice detaliate care să ateste necesitatea menţinerii limitării cotei de deţinere pentru un anumit număr de ani, poate reglementa în consecinţă.