§ 21. - Decizia 771/2021 [R/R] referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 253 alin. (1) şi (2) din Codul penal
M.Of. 244
În vigoare Versiune de la: 11 Martie 2022
14. În ceea ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 253 alin. (1) din Codul penal, Curtea observă că, în esenţă, autorul acesteia susţine că noţiunea "aparţinând" din cuprinsul textului de lege criticat nu este definită şi, în consecinţă, nu are un sens sau înţeles juridic precis, fiind încălcate prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (5). În ceea ce priveşte claritatea şi previzibilitatea legii, Curtea, în jurisprudenţa sa, de exemplu, Decizia nr. 464 din 5 iulie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 901 din 26 octombrie 2018, a statuat că dreptul, ca operă a legiuitorului, nu poate fi exhaustiv, iar dacă este lacunar, neclar, sistemul de drept recunoaşte judecătorului competenţa de a tranşa ceea ce a scăpat atenţiei legiuitorului, printr-o interpretare judiciară, cauzală a normei. Sensul legii nu este dat pentru totdeauna în momentul creării ei, ci trebuie să se admită că adaptarea conţinutului acesteia se face pe cale de interpretare - ca etapă a aplicării normei juridice la cazul concret -, în materie penală, cu respectarea principiului potrivit căruia legea penală este de strictă interpretare. Curtea a reţinut astfel că interpretarea autentică, legală poate constitui o premisă a bunei aplicări a normei juridice, prin faptul că dă o explicaţie corectă înţelesului, scopului şi finalităţii acesteia, însă legiuitorul nu poate şi nu trebuie să prevadă totul - în concret, orice normă juridică ce urmează a fi aplicată pentru rezolvarea unui caz concret urmează a fi interpretată de instanţele judecătoreşti (interpretare judiciară) pentru a emite un act de aplicare legal.