§ 22. - Decizia 766/2021 [R] referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 297 alin. (2) din Codul de procedură penală
M.Of. 294
În vigoare Versiune de la: 25 Martie 2022
16. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că prin Ordonanţa de clasare din 26 aprilie 2018, pronunţată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Timişoara în Dosarul nr. 6.566/P/2017, în temeiul art. 314 alin. (1) lit. a), art. 315 alin. (1) lit. b) şi alin. (5) din Codul de procedură penală, raportat la art. 16 alin. (1) lit. e) din acelaşi act normativ, s-a dispus clasarea cauzei sub aspectul săvârşirii faptei de lovire sau alte violenţe, prevăzută de art. 193 alin. (2) din Codul penal. Petentul a formulat în termen legal plângere împotriva soluţiei de clasare, iar prin Ordonanţa prim-procurorului nr. 160/II/2/2018 din 2 iulie 2018 a fost respinsă plângerea formulată de petent ca neîntemeiată, petentul formulând ulterior, în termen legal, plângere în faţa judecătorului de cameră preliminară. Prin acţiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Timişoara cu nr. 20.628/325/2018, la data de 8 august 2018, petentul a formulat plângere împotriva Ordonanţei pronunţate în Dosarul nr. 6.566/P/2017 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Timişoara, prin care a solicitat desfiinţarea soluţiei de clasare şi trimiterea cauzei la procuror în vederea începerii urmăririi penale şi a tragerii la răspundere a intimatului pentru săvârşirea infracţiunii de lovire sau alte violenţe. Petentul a mai arătat că iniţial, fapta a fost încadrată la infracţiunea prevăzută de art. 193 alin. (1) din Codul penal, iar ulterior, la data de 3 iulie 2017, sa dispus schimbarea încadrării juridice în fapta prevăzută de art. 193 alin. (2) din acelaşi act normativ, precizând că din momentul sesizării organelor de poliţie cu privire la faptă l-a indicat pe făptuitor şi împrejurările în care s-a produs fapta, arătând că a fost convins că aceasta reprezintă plângerea sa prealabilă. A mai arătat că lucrătorul de poliţie care a instrumentat cazul nu i-a pus în vedere, cu ocazia audierii din data de 9 august 2017, că trebuie să formuleze în mod expres un act intitulat "plângere penală", iar el a considerat că odată sesizat organul de poliţie înseamnă că a făcut această plângere. În drept, petentul şi-a întemeiat cererea pe dispoziţiile art. 339 şi 340 din Codul de procedură penală şi art. 193 alin. (2) din Codul penal.