§ 75. - Decizia 718/2020 [R] referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 20 alin. (1), ale art. 21 alin. (1) cât priveşte sintagmele ''poate avea loc'', respectiv ''în termenul prevăzut la art. 20 alin. (1) '', ale art. 56 alin. (5), ale art. 282 alin. (1) teza finală şi ale art. 346 alin. (4) din Codul de procedură penală, ale art. 439 alin. (1) lit. j) din Codul penal, precum şi ale art. 31 alin. (1) lit. d) teza a doua şi ale art. 31^1 raportat la art. 31 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară

M.Of. 5

În vigoare

Versiune de la: 5 Ianuarie 2021

61. Printre acţiunile care constituie variante alternative de săvârşire a infracţiunii contra umanităţii se află fapta reglementată la lit. j) a alin. (1) al art. 439 din Codul penal - criticată de autor - şi care priveşte "persecutarea unui grup sau a unei colectivităţi determinate, prin privare de drepturile fundamentale ale omului sau prin restrângerea gravă a exercitării acestor drepturi, pe motive de ordin politic, rasial, naţional, etnic, cultural, religios, sexual ori în funcţie de alte criterii recunoscute ca inadmisibile în dreptul internaţional." Autorul excepţiei susţine că sintagma "persecutarea unui grup sau a unei colectivităţi determinate" este neclară, nefiind definită de Codul penal. Curtea reţine, în acord cu literatura de specialitate, că, prin "persecutare" se înţelege a separa, a face deosebire, a face distincţie în cadrul unui atac generalizat sau sistematic lansat împotriva populaţiei civile, între diferite grupuri, colectivităţi, din motive politice, rasiale, naţionale, etnice, culturale, religioase sau sexuale. Totodată, Curtea observă că art. 7 paragraful 2 lit. g) din Statutul Curţii Penale Internaţionale prevede că "prin persecuţie se înţelege denegarea cu intenţie şi gravă de drepturi fundamentale cu violarea dreptului internaţional, din motive legate de identitatea grupului sau colectivităţii care face obiectul acesteia."