§ 72. - Decizia 718/2020 [R] referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 20 alin. (1), ale art. 21 alin. (1) cât priveşte sintagmele ''poate avea loc'', respectiv ''în termenul prevăzut la art. 20 alin. (1) '', ale art. 56 alin. (5), ale art. 282 alin. (1) teza finală şi ale art. 346 alin. (4) din Codul de procedură penală, ale art. 439 alin. (1) lit. j) din Codul penal, precum şi ale art. 31 alin. (1) lit. d) teza a doua şi ale art. 31^1 raportat la art. 31 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară

M.Of. 5

În vigoare
Versiune de la: 5 Ianuarie 2021
58. Obiectul juridic special al infracţiunilor contra umanităţii este reprezentat de relaţiile sociale privitoare la existenţa şi securitatea populaţiei civile. Obiectul material este reprezentat de corpul persoanei sau persoanelor care fac parte din populaţia civilă şi care devin victime ale oricăreia dintre faptele descrise de art. 439 din Codul penal. Subiectul activ al infracţiunilor contra umanităţii nu este calificat, infracţiunile contra umanităţii putând fi comise de orice persoană care îndeplineşte condiţiile pentru a răspunde penal, iar participaţia penală este posibilă sub toate formele sale (coautorat, instigare sau complicitate). Curtea reţine că subiectul pasiv principal este întotdeauna colectiv şi este reprezentat de "populaţia civilă". În acord cu doctrina în materie, Curtea reţine că, prin "populaţie civilă", sintagmă criticată de autorul excepţiei, se înţelege totalitatea locuitorilor unei ţări, unei regiuni, unui oraş, cu excepţia combatanţilor, faptele săvârşite împotriva acestora din urmă constituind infracţiuni de război contra persoanelor. Există însă şi un subiect pasiv adiacent (secundar), reprezentat de persoana supusă nemijlocit acţiunilor ce reprezintă elementul material al infracţiunii.