§ 5. - Decizia 697/2017 [R] referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 26, art. 41 alin. 2 şi art. 248 din Codul penal din 1969, ale art. 35 alin. (1), art. 48 alin. (1) şi art. 297 din Codul penal, precum şi ale art. 132 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie

M.Of. 196

În vigoare

Versiune de la: 2 Martie 2018

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, ca neîntemeiată. Cu privire la art. 41 alin. 2 din Codul penal din 1969 şi art. 35 alin. (1) din Codul penal, arată că, în mod evident, acestea au în vedere acţiuni sau inacţiuni care formează împreună conţinutul aceleiaşi infracţiuni şi că nu poate fi vorba de infracţiuni diferite. Cu privire la sintagma "înlesneşte sau ajută în orice mod", pe care legiuitorul o foloseşte cu ocazia definirii complicelui, în cuprinsul art. 26 din Codul penal şi, respectiv, în cel al art. 48 din Codul penal din 1969, se susţine că aceasta a fost explicată, atât în doctrină, cât şi în jurisprudenţă, fiind vorba despre un ajutor de natură materială sau morală, care se dă autorului infracţiunii, fie înaintea săvârşirii faptei, în ipoteza înlesnirii, fie în momentul săvârşirii infracţiunii, în situaţia complicităţii concomitente. Se arată că aceste aspecte sunt explicitate de către textele criticate, care, astfel, nu ridică probleme de interpretare. În privinţa dispoziţiilor legale criticate care reglementează infracţiuni de corupţie, se apreciază că sunt incidente deciziile Curţii Constituţionale nr. 400 din 15 iunie 2016 şi nr. 392 din 6 iunie 2017.