Decizia 666/2005 [R] referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1175 şi art. 1191 alin. 1 din Codul civil
M.Of. 59
În vigoare Versiune de la: 23 Ianuarie 2006
Decizia 666/2005 [R] referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1175 şi art. 1191 alin. 1 din Codul civil
Dată act: 15-dec-2005
Emitent: Curtea Constitutionala
Ioan Vida | - preşedinte |
Nicolae Cochinescu | - judecător |
Aspazia Cojocaru | - judecător |
Constantin Doldur | - judecător |
Acsinte Gaspar | - judecător |
Kozsokar Gabor | - judecător |
Petre Ninosu | - judecător |
Ion Predescu | - judecător |
Ion Tiucă | - procuror |
Cristina Cătălina Turcu | - magistrat-asistent |
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1175 şi art. 1191 din Codul civil, excepţie ridicată de Biroul Notarului Public Enise Eliean în Dosarul nr. 4.414/2004 al Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti.
La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Preşedintele constată cauza în stare de judecată şi acordă cuvântul pe fond.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:
Prin Încheierea din 13 mai 2005, pronunţată în Dosarul nr. 4.414/2004, Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1175 şi art. 1191 din Codul civil, excepţie ridicată de Biroul Notarului Public Enise Eliean într-o cauză având ca obiect o acţiune în constatare a existenţei unui act juridic simulat.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia arată că textele de lege criticate aduc atingere dispoziţiilor art. 20 şi 21 din Constituţie, precum şi ale art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi ale art. 1 din primul Protocol adiţional la Convenţie. În acest sens, în esenţă, arată că "dispoziţiile legale criticate prevăd reguli restrictive pe baza cărora raportul juridic dedus judecăţii poate fi dovedit", iar "accesul la mijloacele prin care se înfăptuieşte justiţia, în speţă posibilitatea exercitării dreptului subiectiv la probă, are caracter prohibit". Astfel, art. 1175 din Codul civil "condiţionează dovada dreptului subiectiv de existenţa unui înscris probator", iar art. 1191 din acelaşi cod prevede că "dovada actelor juridice al căror obiect are o valoare ce depăşeşte suma de 250 de lei nu poate fi făcută decât prin act autentic sau prin act sub semnătură privată."
Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti apreciază că dispoziţiile art. 1191 alin. 1 cu referire la dispoziţiile art. 1175 din Codul civil sunt neconstituţionale numai cu privire la valoarea de 250 de lei a obiectului actului juridic a cărui probă trebuie făcută prin act autentic ori prin act sub semnătură privată.
Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile art. 1175 şi ale art. 1191 din Codul civil sunt constituţionale, sens în care a statuat Curtea în jurisprudenţa sa.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 1175 şi art. 1191 alin. 1 din Codul civil, care au următorul conţinut:
- Art. 1175: "Actul secret, care modifică un act public, nu poate avea putere decât între părţile contractante şi succesorii lor universali; un asemenea act nu poate avea nici un efect în contra altor persoane.";
- Art. 1191 alin. 1: "Dovada actelor juridice al căror obiect are o valoare ce depăşeşte suma de 250 lei, chiar pentru depozit voluntar, nu se poate face decât sau prin act autentic, sau prin act sub semnătură privată."
Autorul excepţiei susţine că dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 20, privitor la Tratatele internaţionale privind drepturile omului, şi ale art. 21, referitor la Accesul liber la justiţie.
Autorul excepţiei susţine, de asemenea, că sunt încălcate şi dispoziţiile art. 6 paragraful 1, privind dreptul la un proces echitabil, din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, precum şi prevederile art. 1, privind protecţia proprietăţii, din primul Protocol adiţional la Convenţie.
Examinând excepţia, Curtea Constituţională reţine următoarele:
Raţiunea reglementărilor legale supuse controlului de constituţionalitate este aceea a asigurării stabilităţii şi securităţii raporturilor juridice, prin restrângerea posibilităţii de probaţiune a acestora în afara unui înscris.
Regula enunţată de art. 1191 alin. 1 din Codul civil urmăreşte protejarea intereselor părţilor şi instituie obligativitatea preconstituirii înscrisurilor pentru actele juridice încheiate de acestea, motiv pentru care s-a prevăzut o valoare modică, de 250 de lei, a obiectului actului juridic. Chiar dacă legiuitorul va modifica această valoare, în raport de realităţile economice actuale, nu se poate susţine că aceasta ar îngrădi dreptul la un proces echitabil.
De altfel, modul de administrare a probelor în procesul civil, chiar dacă acesta a fost reglementat anterior intrării în vigoare a Constituţiei, este în acord cu dispoziţiile art. 126 alin. (2) din Legea fundamentală.
Art. 21 din Constituţie garantează accesul liber la justiţie cu finalitatea apărării drepturilor, libertăţilor şi intereselor legitime ale reclamantului, fără a conţine nici o precizare referitoare la modul în care acestea urmează a fi dovedite. Este însă evident că pentru a putea fi apărate ele trebuie să existe, iar existenţa lor trebuie probată, în condiţiile prevăzute prin lege. Aceasta nu îndreptăţeşte însă susţinerea că instituirea anumitor exigenţe în materie, cum ar fi interdicţia utilizării probei testimoniale pentru dovedirea actelor juridice cu o valoare mai mare de 250 de lei, ar constitui o încălcare a accesului liber la justiţie.
Aşadar, Curtea nu poate reţine încălcarea dispoziţiilor art. 21 şi art. 20 din Constituţie, raportate la prevederile art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi la cele ale art. 1 din primul Protocol adiţional la Convenţie.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1175 şi art. 1191 alin. 1 din Codul civil, excepţie ridicată de Biroul Notarului Public Enise Eliean în Dosarul nr. 4.414/2004 al Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 15 decembrie 2005.
-****-
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Cristina Cătălina Turcu |
Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 59 din data de 23 ianuarie 2006
Documente corelate
Dacă doriți să acces la toate documente corelate, autentifică-te în Sintact. Nu ai un cont Sintact? Cere un cont demo »