§ 19. - Decizia 662/2020 [R/R] referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 24, art. 25 alin. (1) şi ale art. 38 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum şi ale art. 10 alin. (1) lit. b) din capitolul VIII din anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017, ale art. 7 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, precum şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 3/2018 privind unele măsuri fiscal-bugetare

M.Of. 59

În vigoare
Versiune de la: 19 Ianuarie 2021
15. Avocatul Poporului consideră că "dispoziţiile art. 10 alin. (1), lit. b) din capitolul VIII, art. 24, art. 25 alin. (1) şi art. 38 din capitolul III, secţiunea III din Legea-cadru nr. 153/2017, modificată, art. 7 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017, modificată, precum şi dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 3/2018, modificată, raportat la criticile de neconstituţionalitate susţinute, şi faţă de art. 1 alin. (3) şi (5), art. 41, art. 44 şi art. 53 din Constituţie, sunt constituţionale", iar în ceea ce priveşte prevederile art. 25 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017, modificată, consideră că aceste norme sunt neconstituţionale, în măsura în care creează diferenţiere de salarizare între persoanele care au aceeaşi vechime şi îndeplinesc aceeaşi funcţie de magistrat (sau asimilată acestei funcţii), prin limitarea la un procent de 30% pe ordonator de credite a sumei sporurilor, compensaţiilor, adaosurilor, primelor, premiilor şi indemnizaţiilor, inclusiv cele pentru hrană şi vacanţă fiind de natură a crea discriminări în cadrul aceleiaşi categorii profesionale, respectiv cea a magistraţilor (sau asimilată acestei categorii), în funcţie de structura personalului avut în subordine şi drepturile cuvenite, fără să existe o justificare obiectivă şi rezonabilă".