§ 36. - Decizia 629/2019 [R/R] referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 178 alin. (5) şi ale art. 340 alin. (1) din Codul de procedură penală, precum şi ale art. 4 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, în forma anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 242/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor

M.Of. 86

În vigoare
Versiune de la: 6 Februarie 2020
22. Curtea reţine că normele procesual penale criticate se referă la competenţa instanţei de soluţionare a plângerii împotriva soluţiilor de neurmărire sau netrimitere în judecată, competenţă care aparţine judecătorului de cameră preliminară de la instanţa căreia i-ar reveni, potrivit legii, competenţa să judece cauza în primă instanţă. Aşa cum a reţinut Curtea, prin Decizia nr. 183 din 28 martie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 9 mai 2019, paragrafele 20 şi 21, sau prin Decizia nr. 265 din 23 aprilie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 434 din 31 mai 2019, paragrafele 19 şi 20, plângerea împotriva actelor de urmărire penală poate fi formulată oricând în cursul urmăririi penale, legea neinstituind un termen în acest sens. Plângerea împotriva actelor de urmărire penală ale procurorului este soluţionată, potrivit art. 339 din Codul de procedură penală, de procurorul ierarhic superior celui care a efectuat actul. Potrivit art. 338 şi art. 339 alin. (6) din acelaşi act normativ, plângerea trebuie rezolvată în termen de cel mult 20 de zile de la primirea acesteia de către organul competent. Aşa fiind, Curtea a reţinut că nu poate fi primită critica referitoare la afectarea accesului liber la justiţie, deoarece, odată rezolvată de către procuror, în condiţiile art. 327 din Codul de procedură penală, cauza penală va putea fi supusă cenzurii judecătorului de cameră preliminară, ocazie cu care partea interesată va putea critica inclusiv acele acte ale procurorului care au fundamentat soluţia pronunţată. De asemenea, Curtea a reţinut, prin Decizia nr. 183 din 28 martie 2019, precitată, paragraful 23, că atunci când procurorul va emite o ordonanţă prin care clasează cauza, aceasta va putea ajunge, de asemenea, la judecătorul de cameră preliminară în faţa căruia, în condiţiile art. 341 alin. (2) teza finală din Codul de procedură penală, petentul şi intimaţii pot formula cereri şi ridica excepţii şi cu privire la legalitatea administrării probelor ori a efectuării urmăririi penale.