§ 9. - Decizia 621/2016 [R] referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (1) lit. b^1), art. 5 alin. (1) şi (2^1), precum şi ale art. 12^1 din Legea nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice

M.Of. 973

În vigoare
Versiune de la: 5 Decembrie 2016
5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că din analiza dispoziţiilor Legii nr. 235/2015 rezultă că aceasta vizează prelucrarea automatizată a datelor cu caracter personal în sectorul comunicaţiilor electronice, astfel încât toate garanţiile privind protecţia vieţii private enunţate de Curtea Constituţională în Decizia nr. 440/2014, precum şi garanţiile art. 8 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale trebuie respectate de legiuitor. În ceea ce priveşte activitatea automatizată prealabilă de reţinere a datelor, se arată că, potrivit pct. 2 din Legea nr. 235/2015, datele de trafic referitoare la abonaţi şi utilizatori, prelucrate şi stocate de către furnizorul unei reţele publice de comunicaţii electronice sau de către furnizorul unui serviciu de comunicaţii electronice destinat publicului trebuie să fie şterse ori transformate în date anonime, atunci când nu mai sunt necesare la transmiterea unei comunicări, dar nu mai târziu de 3 ani de la data efectuării comunicării. Rezultă, aşadar, posibilitatea reţinerii datelor care nu mai sunt necesare la transmiterea unei comunicări şi cu privire la care consumatorul nu şi-a exprimat acordul pe o perioadă de 3 ani fără existenţa unor condiţii suplimentare. Faţă de modalitatea în care au fost definite în cuprinsul Legii nr. 235/2015 datele de identificare, de trafic şi de localizare, se apreciază că dispoziţiile legii criticate, care permit reţinerea, obţinerea unor asemenea date şi utilizarea lor, reprezintă o ingerinţă în dreptul la viaţă privată a persoanei, astfel cum acesta este reglementat de art. 26 din Constituţie şi de art. 8 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Instanţa de judecată apreciază că este irelevantă distincţia între obligaţia de a reţine datele şi posibilitatea de a reţine datele.