§ 28. - Decizia 619/2021 [R] referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 252 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, în interpretarea dată prin Decizia nr. 16 din 12 noiembrie 2012, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii

M.Of. 143

În vigoare
Versiune de la: 11 Februarie 2022
22. Analizând cele reţinute de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii prin Decizia nr. 16 din 12 noiembrie 2012, Curtea apreciază că instanţa supremă s-a circumscris competenţei sale ce derivă din prevederile art. 126 alin. (3) din Constituţie, potrivit cărora "asigură interpretarea şi aplicarea unitară a legii de către celelalte instanţe judecătoreşti, potrivit competenţei sale", precum şi din dispoziţiile art. 514-518 din Codul de procedură civilă, pronunţându-se asupra interpretării art. 262 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii în condiţiile existenţei unor orientări jurisprudenţiale diferite. Interpretarea dată textului de lege nu constituie o completare a acestuia, ci o clarificare a momentului de la care se poate considera că angajatorul "a luat cunoştinţă despre săvârşirea abaterii disciplinare", astfel că are un termen de 30 de zile pentru a dispune aplicarea sancţiunii disciplinare, fără a depăşi însă 6 luni de la data săvârşirii faptei.