Decizia 59/1998 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. I pct. 111 din Ordonanta de urgenta a... - Decizia 59/1998

Ioan Muraru - presedinte

Costica Bulai - judecator

Viorel Mihai Ciobanu - judecator

Mihai Constantinescu - judecator

Nicolae Popa - judecator

Lucian Stangu - judecator

Florin Bucur Vasilescu - judecator

Romul Petru Vonica - judecator

Victor Dan Zlatescu - judecator

Ioan Griga - procuror

Anisoara Sandu-Dragu - magistrat-asistent

Pe rol, pronuntarea asupra exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. I pct. 111 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 32/1997, ridicata de Parchetul de pe langa judecatoria Sectorului 2 Bucuresti in Dosarul nr. 13.767/1996 al acestei instante.

Dezbaterile au avut loc in sedinta publica din data de 19 martie 1998, in prezenta partilor si a reprezentantului Ministerului Public, fiind consemnate in incheierea de la acea data, cand Curtea, avand nevoie de timp pentru a delibera, a amanat pronuntarea pentru data de 26 martie 1998.

CURTEA,

avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:

Prin Rechizitoriul nr. 1.836/P din 14 noiembrie 1996 al Parchetului de pe langa Judecatoria Sectorului 2 Bucuresti s-a dispus trimiterea in judecata a inculpatlor Raducan Alexandru, Udila Danut si Balabaneanu Adela pentru infractiunea de bancruta frauduloasa, prevazuta la art. 208 din Legea nr. 31/1990.

In timpul judecatii cauzei de catre Judecatoria Sectorului 2 Bucuresti - Dosarul nr. 13.767 -, la data de 27 iulie 1997 a intrat in vigoare Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 32/1997 care, prin prevederile art. I pct. 111, a abrogat expres art. 208 din Legea nr. 31/1990.

La termenul de judecata din 16 septembrie 1997 Parchetul de pe langa Judecatoria Sectorului 2 Bucuresti a ridicat exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor din aceasta ordonanta in ceea ce priveste abrogarea art. 208 din Legea nr. 31/1990.

In baza art. 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, prin incheierea din aceeasi data instanta a sesizat Curtea Constitutionala cu aceasta exceptie.

In motivarea exceptiei se sustine ca, potrivit art. 72 lit. f) din Constitutia Romaniei, reglementarea infractiunilor, a pedepselor si a regimului executarii acestora este de domeniul legilor organice, un astfel de act normativ fiind si Legea nr. 31/1990 care, prin titlul VIII, reglementeaza o serie de infractiuni si regimul sanctionator al acestora. Pe de alta parte, potrivit dispozitiilor art. 114 alin. (1) din legea fundamentala, Guvernul poate, in baza unei legi speciale de abilitare, sa emita ordonante, dar numai in dimenii care nu fac obiectul legilor organice.

In aceste conditii, se sustine ca Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 32/1997, prin care s-a abrogat art. 208 din Legea nr. 31/1990, care reglementa infractiunea de bancruta frauduloasa, constituie o incalcare a prevederilor constitutionale citate.

Exprimandu-si opinia, instanta de judecata apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este intemeiata.

In scopul solutionarii cauzei, conform prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, s-au solicitat puncte de vedere presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, precum si Guvernului.

In punctul de vedere al Guvernului se apreciaza ca exceptia nu este intemeiata, deoarece, potrivti art. 114 alin. (4) din Cosntitutie, Guvernul poate emite ordonante de urgenta in cazuri exceptionale, pentru aceasta categorie de ordonante nefiind prevazute conditia legii speciale de abilitare si nici restrictia la domeniul legilor ordinare. Pe de alta parte, abrogarea art. 208 din legea nr. 31/1990 a fost determinata de necesitatea punerii de acord a acestei legi cu Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii si lichidarii judiciare, prin care a fost inlaturata notiunea de faliment, lasandu-se fara suport infractiunea de bancruta frauduloasa, care era conditionata de declararea starii de faliment a societatii comerciale. De asemenea, prin abrogarea art. 208 di Legea nr. 31/1990 nu s-au dezincriminat faptele care intrau in continutul infractiunii complexe de bancruta frauduloasa, intrucat acestea se regaseau incriminate fie in titlul VIII, denumit "Infractiuni", astfel cum a fost modificat prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 32/1997, fie, ca infractiuni distincte, in Codul penal.

Presedintii celo doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.

Prin Adresa nr. 321/C/2 din 5 decembrie 1997, procurorul general al Parchetului de pa langa Curtea Suprema de Justitie a comunicat ca exceptia a devenit fara obiect, ca urmare a aparitiei Legii nr. 195 din 17 noiembrie 1997, care a reintrodus art. 208 din Legea nr. 31/1990.

CURTEA,

examinand incheiera de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, sustinerile partilor si concluziile procurorului, dispozitiile legale atacate, raportate la prevederile Constitutiei si ale Legii nr. 47/1992, republicata, constata urmatoarele:

Curtea Constitutionala este competenta sa solutioneze exceptia cu care a fost legal sesizata.

Potrivit art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, Curtea Constitutionala se pronunta numai cu privire la neconstitutionalitatea unor dispozitii legale in vigoare de care depinde solutionarea cauzei.

Or, daca prin dispozitiile art. I pct. 111 din Odonanta de urgenta a Guvernului nr. 32/1997 s-a abrogat textul art. 208 din Legea nr. 31/1990, care reglementeaza bancruta frauduloasa, prin Legea nr. 195 din 17 noiembrie 1997 privind aprobarea ordonantei respective, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 335 din 28 noiembrie 1997, prevederile art. I pct. 111 au fost modificate in sensul reintroducerii infractiunii de bancruta frauduloasa. Deci obiectul exceptiei - abrogarea art. 208 din Legea nr. 31/1990 - a disparut prin reintroducerea in legislatie a normei penale pentru pedepsirea bancrutei frauduloase.

In consecinta, exceptia invocata este lipsita de obiect, Curtea Constitutionala putandu-se pronunta numai asupra dispozitiilor legale in vigoare.

In dezbaterile care au avut loc s-a contestat calitatea de parte a Ministerului Public, de care depinde legitimarea sa pentru invocarea exceptiei. In acest sens, Udila Danut, prin avocat, a aratat ca procurorul nu ar avea calitatea de a invoca o astfel de exceptie, deoarece, potrivit art. 23 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, republicata, exceptia de neconstitutionalitate poate fi ridicata, la cererea uneia dintre parti sau din oficiu, de catre instanta de judecata, iar potrivit art. 23 si 24 din Codul de procedura penala, parti in procesul penal sunt inclupatul, parte vatamata, partea civila si partea responsabila civilmente. rezulta ca reprezentantul Parchetului, nefiind parte in sens procesual penal, nu ar putea invoca exceptia de neconstitutionalitate.

In ceea ce priveste aceasta sustinere, se constata ca legitimitatea procurorului de a ridica o exceptie de neconstitutionalitate decurge din natura si din atributiile Ministerului Public, astfel cum sunt prevazute de Constitutie si de legea pentru organizarea judecatoreasca, precum si de Codul de procedura penala.

Astfel, potrivit art. 130 din Cosntitutie, in activitatea judiciara Ministerul Public reprezinta interesele generale ale societatii si apara ordinea de drept, precum si drepturile si libertatile cetatenilor, iar potrivit art. 27 lit. e) din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecatoreasca, republicata, acesta are ca atributii participarea , in conditiile legii la sedintele de judecata.

In sfarsit, la art. 315 alin. 2 din Codul de procedura penala se prevede participarea obligatorie a procurorului la toate sedintele de judecata in prima instanta, cu exceptia celor care au loc la judecatorie, unde procurorul participa numai in anumite cauze, iar potrivit art. 316 din acelasi cod, in desfasurarea cercetarii judecatoresti si a dezbaterilor procurorul exercita rolul sau activ in vederea aflarii adevarului is respectarii dispozitiilor legale.

In lumina acestor dispozitii legale, procurorul trebuie sa-si spuna parerea asupra tuturor problemelor ridicate de parti sau de aparare, el putand formula cereri, ridica exceptii si pune concluzii, context in acre este posibila ridicarea si a exceptiei de neconstitutionalitate ori de cate ori aceasta este necesara in vederea indeplinirii atributiilor enumerate mai sus, avand astfel, in sensul art. 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, calitatea de parte. Aceasta este si jurisprudenta Curtii Constitutionale, care a solutionat, inmod constat, exceptii de neconstitutionalitate ridicate de Ministerul Public, asa cum rezulta din Decizia Curtii Constitutionale nr. 18 din 14 martie 1994, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 343 din 12 decembrie 1994, din Decizia nr. 26 din 7 martie 1996, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 141 din 8 iulie 1996, precum si din Decizia nr. 214 din 16 iunie 1997, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 234 din 8 septembrie 1997.

Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si ala rt. 3, al art. 13 alin. (1) lit. A.c) si al art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata,

CURTEA

In numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. I pct. 111 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 32/1997, ridicata de Parchetul de pe langa Judecatoria Sectorului 2 Bucuresti in Dosarul nr. 13.767/1996 al acestei instante.

Definitiva.

Pronuntata in sedinta publica din data de 26 martie 1998.

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN MURARU

Magistrat-asistent,

Anisoara Sandu-Dragu

Ca urmare a transferarii magistratului-asistent

Anisoara Sandu-Dragu

in temeiul art. 261 alin. 2 din Codul de procedura civila,

in locul acestea semneaza

Magustrat-asistent sef,

Claudia Miu

_____________________________

Decizia 59/1998 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. I pct. 111 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 32/1997 pentru modificarea si completarea legii nr. 31/1990 privind societatile comerciale

M.Of. 183