§ 88. - Decizia 574/2011 [R] referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii dialogului social în ansamblul său, precum şi, în special, ale art. 3 alin. (1) şi (2), art. 4, art. 41 alin. (1), titlul IV privind Consiliul Naţional Tripartit pentru Dialog Social, titlul V privind Consiliul Economic şi Social, art. 138 alin. (3), art. 183 alin. (1) şi (2), art. 186 alin. (1), art. 202, art. 205, art. 209 şi art. 224 lit. a) din lege

M.Of. 368

În vigoare

Versiune de la: 26 Mai 2011

Cu privire la condiţia urgenţei, Curtea constată că prezenta lege integrează într-un sistem unitar mai multe acte de reglementare primară sau secundară anterioare adoptate în domeniul social în perioada 1996-2009 (a se vedea, în acest sens, art. 224 din Legea dialogului social), "acte disparate, elaborate şi emise în perioade şi contexte socioeconomice diferite", astfel cum se arată în expunerea de motive la legea criticată. Prin urmare, era imperios necesară o unitate de reglementare şi acţiune în privinţa normelor care vizează sindicatele, patronatele, conflictele de muncă, contractele colective, precum şi organizarea şi funcţionarea organismelor cu atribuţii în domeniul dialogului social. Mai mult, în urma adoptării Legii nr. 40/2011 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 225 din 31 martie 2011, se impuneau anumite adaptări ale legislaţiei muncii, în special în privinţa sindicatelor, a reprezentanţilor salariaţilor şi a contractelor colective de muncă, unde au intervenit modificări structurale prin modificarea art. 223 şi 229 din Codul muncii, respectiv prin abrogarea art. 238-247 din Codul muncii. De asemenea, în privinţa Consiliului Economic şi Social erau necesare modificări legislative din moment ce în privinţa celor mai importante legi cu impact economic şi social acest organism nu reuşea să întrunească cvorumul legal de şedinţă pentru a-şi putea exprima avizul (fie el pozitiv sau negativ).