§ 13. - Decizia 573/2021 [R/R] referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 24 alin. (4) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, modificate prin art. I pct. 21 din Legea nr. 212/2018 pentru modificarea şi completarea Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004 şi ale art. 24 alin. (4) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, în forma anterioară modificării operate prin Legea nr. 212/2018, în interpretarea dată prin Decizia nr. 12 din 22 februarie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept

M.Of. 1185

În vigoare
Versiune de la: 15 Decembrie 2021
9. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că prevederile art. 24 alin. (4) din Legea nr. 554/2004, modificate prin art. I pct. 21 din Legea nr. 212/2018, încalcă principiul securităţii raporturilor juridice şi accesul liber la justiţie. În esenţă, se arată că neexecutarea obligaţiei debitorului în termen de trei luni de la data comunicării încheierii de aplicare a amenzii şi de acordare a penalităţilor constituie un criteriu artificial, care readuce în discuţie atât termenul de punere în executare de bunăvoie a titlului executoriu, reprezentat de o hotărâre judecătorească definitivă, prin care se impune debitorului să încheie, să înlocuiască sau să modifice actul administrativ, să elibereze un alt înscris sau să efectueze anumite operaţiuni administrative în condiţiile art. 24 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, cât şi hotărârea pronunţată în condiţiile art. 24 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, hotărâre ce poate fi atacată cu recurs. Astfel, dacă instanţa de executare prevăzută de art. 24 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 pronunţă o hotărâre în condiţiile art. 906 din Codul de procedură civilă, care prevede că sancţiunile se stabilesc "pe zi de întârziere, până la executarea obligaţiei prevăzute în titlul executoriu", art. 24 alin. (4) din Legea nr. 554/2004 condiţionează fixarea sumei de către instanţa de executare, prevăzută de art. 24 alin. (3) al Legii nr. 554/2004, de neexecutarea în mod culpabil de către debitor a obligaţiei prevăzute în titlul executoriu în termen de trei luni de la data comunicării hotărârii de aplicare a sancţiunilor. Faptul că amenda şi penalităţile aplicate în temeiul art. 24 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 sunt stabilite pe zi de întârziere înseamnă că ele cresc pe zi ce trece, având ca scop determinarea debitorului să execute obligaţia sa. Or, condiţionarea fixării sumei sancţiunilor deja aplicate pe zi de întârziere de neexecutarea într-un termen ales aleatoriu de legiuitor şi impus suplimentar este de natură să lipsească de forţă juridică hotărârea instanţei de executare prevăzută de art. 24 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 şi să lipsească de substanţă liberul acces la justiţie al creditorului. Astfel, legiuitorul a lăsat deschisă calea ca, deşi sancţiunile sunt aplicate, suma lor să nu fie fixată şi, de facto, ele să nu existe niciodată.