§ 16. - Decizia 564/2025 [R] referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea art. 12 din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor
M.Of. 1080
În vigoare Versiune de la: 24 Noiembrie 2025
15. Raportat la dispoziţiile art. 69 şi 61 din Constituţie, se susţine că, prin conţinutul normelor legale criticate, este afectat mandatul parlamentar reprezentativ, în special în ceea ce priveşte independenţa şi protecţia sa constituţională. Actul normativ criticat se bazează pe principiul transparenţei, care este de esenţa oricărei democraţii naţionale sau supranaţionale şi are un regim juridic care trebuie înţeles şi aplicat în profunzimea şi semnificaţia lui reală. Spre exemplu, în Franţa, transparenţa se concretizează sub aspectul unor structuri de genul celor evocate prin acronimul CADA - Commission d’Acces aux Documents Administratifs - Comisia de Acces la Documentele Administrative. În România, principiul transparenţei este consacrat prin art. 8 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, fiind unul dintre principiile generale ale administraţiei publice. Aşadar, transparenţa înseamnă acces la documente administrative şi la activităţi de această natură, din sfera puterii executive. Aceste raţiuni au determinat includerea acestui principiu şi a sistemelor prin care el fiinţează, conform propunerii legislative, într-un Registru unic al transparenţei intereselor (RUTI) la nivelul executivului. Soluţia este logică, deoarece reprezentanţii puterii executive sunt cei care, prin activitatea lor, pot apăra "interese" private. Aceştia acordă scutiri de impozite, de taxe, reglementează prin acte care ţin de legislaţia secundară sau terţiară în beneficiul unor persoane private, corporaţii străine, holdinguri etc., încheie contracte de privatizare de servicii publice sau contracte privind efectuarea unor lucrări publice. Parlamentarii, însă, nu au astfel de prerogative. Legea criticată, contrar scopului declarat, îşi propune să le confere astfel de pârghii, să legitimeze lobby-ul. Practic, înscrierea în RUTI echivalează cu înlăturarea caracterului ilegal al activităţii. Interesul parlamentarului este să participe la procesul de legiferare, prin iniţiative legislative, amendamente şi alte mijloace specifice activităţii de parlamentar. Un parlamentar se poate inspira în elaborarea unei propuneri legislative din discuţiile permanente cu cetăţenii, participarea la adunări publice, la şedinţe ale organelor colegiale, abordări care nu vizează neapărat o iniţiativă legislativă, dar care, coroborate cu situaţia în sine, pot avea o asemenea consecinţe. În raport cu regulile stabilite de legea criticată, nu rezultă cum asemenea activităţi vor fi evidenţiate în RUTI la Parlament.