§ 14. - Decizia 552/2020 [R] referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 42 alin. (1) pct. 1 şi 13, ale art. 44, ale art. 46 şi ale art. 47 din Codul de procedură civilă, ale art. 3 alin. (1) şi alin. (2) lit. a) şi b) şi ale art. 42 alin. (1) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, precum şi ale art. 8 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă

M.Of. 756

În vigoare

Versiune de la: 19 August 2020

10. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin, în esenţă, că dispoziţiile legale criticate din Codul de procedură civilă sunt neconstituţionale în raport cu art. 16 şi 21 din Constituţie, în condiţiile în care la soluţionarea cererii de recuzare participă doar judecătorul recuzat, nu şi petenţii. Astfel, contrar dreptului la un proces echitabil, prevederile art. 47 alin. (4) din Codul de procedură civilă plasează părţile pe poziţii procesuale inegale. La aceeaşi concluzie conduce şi reglementarea potrivit căreia la soluţionarea cererii de recuzare este ascultat doar judecătorul recuzat, în timp ce petenţii nu îşi pot susţine apărările în sprijinul cererii de recuzare. De asemenea se nasc îndoieli legitime cu privire la imparţialitatea judecătorilor învestiţi cu soluţionarea cererii de recuzare, aceştia fiind colegi, chiar la aceeaşi instanţă, cu judecătorul recuzat. Totodată, susţin că prevederile art. 42 alin. (1) pct. 1 şi 13, ale art. 44, ale art. 46 şi ale art. 47 din Codul de procedură civilă sunt vag formulate, permiţând aprecierea subiectivă a instanţei, ceea ce încalcă regula predictibilităţii justiţiei şi a art. 1 alin. (5), a art. 15, a art. 16, a art. 4 alin. (2) şi a art. 21 alin. (1)-(3) din Constituţie.