§ 68. - Decizia 54/2025 [R] referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, în ansamblu, a dispoziţiilor art. 28-30, ale art. 59 şi 60 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, astfel cum a fost modificată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, precum şi ale art. 11 alin. (3) din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, în interpretarea dată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii prin Decizia nr. 16 din 13 septembrie 2021

M.Of. 706

În vigoare
Versiune de la: 29 Iulie 2025
26. Cu referire la critica de neconstituţionalitate formulată în raport cu art. 115 alin. (6) din Constituţie, Curtea a statuat în jurisprudenţa sa (a se vedea, cu titlu exemplificativ, Decizia nr. 177 din 21 martie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 787 din 9 august 2024, paragraful 99), că, în evaluarea acestui text trebuie, în primul rând, să se stabilească dacă în discuţie sunt drepturi şi libertăţi fundamentale şi dacă a avut loc o afectare a acestora. Curtea a reţinut că Guvernul are o competenţă de legiferare limitată în domeniile care vizează regimul instituţiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertăţile şi îndatoririle prevăzute de Constituţie şi drepturile electorale ("ordonanţele de urgenţă nu pot afecta"), cu privire la care aplicarea interdicţiei constituţionale exprese este condiţionată de adoptarea unor reglementări care suprimă, aduc atingere, prejudiciază, vatămă, lezează, în general, antrenează consecinţe negative asupra drepturilor, libertăţilor şi îndatoririlor constituţionale. În această din urmă ipoteză, dacă reglementările nu produc consecinţele juridice menţionate, Guvernul partajează competenţa de legiferare cu Parlamentul, fiind ţinut însă de obligaţia de a motiva în conţinutul actului normativ existenţa unei situaţii extraordinare, a cărei reglementare nu poate fi amânată, precum şi urgenţa reglementării. În urma analizei realizate mai sus, Curtea observă că dispoziţiile criticate nu contravin drepturilor şi libertăţilor fundamentale invocate de autorul excepţiei şi, în consecinţă, prevederile art. 115 alin. (6) din Constituţie nu au fost încălcate în speţa de faţă.