§ 37. - Decizia 534/2023 [R] referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (2) lit. a) şi b) şi alin. (4) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 63/2018 privind compensarea unor creanţe reciproce între statul român şi persoanele beneficiare ale legilor din domeniul restituirii proprietăţii, precum şi pentru prorogarea unui termen

M.Of. 50

În vigoare
Versiune de la: 19 Ianuarie 2024
26. În ceea ce priveşte creanţa persoanei îndreptăţite la despăgubiri, aceasta se verifică, în sensul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 63/2018, prin unul dintre cele patru tipuri de acte administrative enumerate la lit. a)-d) ale art. 1 alin. (2) din aceasta. Curtea observă, în cazurile stabilite la art. 1 alin. (2) lit. a) şi b) - criticate -, că decizia privind titlul de despăgubire este actul administrativ prin care, potrivit definiţiei date la art. 3 lit. a) din Legea nr. 247/2005, CCSD certifică, în numele şi pe seama statului român, drepturile de creanţă ale deţinătorilor asupra statului român, corespunzător despăgubirilor acordate potrivit Legii nr. 247/2005. Fie că sunt valorificate sub forma titlurilor de conversie (în acţiuni emise de Fondul "Proprietatea") sau în titluri de plată, în limitele şi condiţiile prevăzute în această lege, titlurile de despăgubire încorporează dreptul de creanţă în mod cert şi lichid, sumele de plată fiind, totodată, exigibile de la data emiterii titlurilor de despăgubire, în raport cu termenele stabilite de lege. Prin urmare, indiferent că sumele de bani acordate ca măsuri reparatorii au fost obţinute exclusiv în procedura administrativă, prin acte administrative sau în procedura judiciară, prin hotărâre judecătorească favorabilă, rămasă definitivă şi irevocabilă la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013, pentru a se constitui într-un drept de creanţă asupra statului român în sensul legilor speciale cu caracter reparatoriu este necesară parcurgerea unei etape administrative ulterioare pentru emiterea titlului de despăgubire (act administrativ) prin care CCSD certifică respectivul drept de creanţă. Aşadar, procedura de executare a acestui tip de drept de creanţă este guvernată de legile speciale în această materie, şi nu de dreptul comun reprezentat de Codul de procedură civilă.