§ 33. - Decizia 53/2019 [R] referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 273 alin. (1) din Codul penal
M.Of. 347
În vigoare Versiune de la: 6 Mai 2019
27. Totodată, referitor la critica potrivit căreia "legiuitorul a stabilit o incriminare ce are un caracter general, putând fi asimilată în cazul unei afirmaţii considerate pro causa, infracţiunii de favorizarea făptuitorului", Curtea constată că aceasta se circumscrie efectiv în zona de competenţă a instanţelor de drept comun care, în acord cu art. 126 alin. (1) şi (3) din Legea fundamentală, sunt singurele în drept să asigure interpretarea şi aplicarea legii, iar, în măsura în care se conturează o practică neunitară, revine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie rolul de a asigura interpretarea şi aplicarea unitară a legii atât cu prilejul soluţionării recursurilor în interesul legii, cât şi cu prilejul pronunţării unor hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Cu alte cuvinte, stabilirea caracterului prioritar al infracţiunii de mărturie mincinoasă faţă de norma prevăzută de art. 269 din Codul penal - indiferent dacă afirmaţiile necorespunzătoare adevărului sau omisiunea declarării sunt destinate şi împiedicării sau îngreunării efectuării cercetărilor într-o cauză şi tragerii la răspundere penală, precum şi ajutorării făptuitorului - excedează sferei de competenţă a Curţii Constituţionale.