§ 32. - Decizia 520/2015 [R] referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 65 alin. (3) şi (4) cu trimitere la art. 62 din Legea sănătăţii mintale şi a protecţiei persoanelor cu tulburări psihice nr. 487/2002

M.Of. 700

În vigoare

Versiune de la: 17 Septembrie 2015

13. Interpretând dispoziţiile art. 5 paragraful 1 lit. e) şi paragraful 4 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reţinut că aprecierea lipsirii de libertate este indisolubil legată de un ansamblu de criterii ce ţin de tipul, durata, efectele şi modalităţile de executare a unei astfel de măsuri, sens în care, în domeniul internării persoanelor cu tulburări psihice, noţiunea cuprinde atât un aspect obiectiv referitor la internarea într-un spaţiu restrâns pentru o perioadă de timp, deloc neglijabilă (de exemplu o internare nevoluntară timp de 48 de ore), cât şi unul subiectiv, care implică faptul că persoana în cauză nu şi-a dat consimţământul valabil la internare (a se vedea Hotărârea din 19 iunie 2012, pronunţată în Cauza Cristian Teodorescu împotriva României, paragrafele 54-56). Totodată, legalitatea unei detenţii justificată de o tulburare psihică [alienare în sensul art. 5 paragraful 1 lit. e) din Convenţie], pe lângă faptul că trebuie să fie conformă cu dreptul naţional şi necesară în raport cu circumstanţele cauzei, trebuie să îndeplinească cel puţin trei condiţii, şi anume: alienarea să fi fost stabilită în mod justificat, tulburarea să aibă un caracter de amploare care să justifice internarea, iar aceasta (internarea) să nu poată fi prelungită valabil fără persistenţa acelei tulburări (a se vedea Hotărârea precitată, paragraful 61).