Decizia 485/2006 [R] referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 20, art. 21 şi art. 22 din Codul de procedură civilă

M.Of. 579

În vigoare
Versiune de la: 5 Iulie 2006
Decizia 485/2006 [R] referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 20, art. 21 şi art. 22 din Codul de procedură civilă
Dată act: 8-iun-2006
Emitent: Curtea Constitutionala

Ioan Vida

- preşedinte

Nicolae Cochinescu

- judecător

Aspazia Cojocaru

- judecător

Acsinte Gaspar

- judecător

Kozsokar Gabor

- judecător

Petre Ninosu

- judecător

Ion Predescu

- judecător

Şerban Viorel Stănoiu

- judecător

Mihaela Cîrstea

- procuror

Ingrid Alina Tudora

- magistrat-asistent

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 20, 21 şi 22 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Nicolae Ştefănescu şi Lucia Elena Ştefănescu în Dosarul nr. 4.929/2005 al Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia civilă.
La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Cauza este în stare de judecată.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca fiind inadmisibilă, întrucât dispoziţiile de lege criticate nu au relevanţă în cauză.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Încheierea din 23 februarie 2006, pronunţată în Dosarul nr. 4.929/2005, Curtea de Apel Alba Iulia - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 20, 21 şi 22 din Codul de procedură civilă. Excepţia a fost ridicată de Nicolae Ştefănescu şi Lucia Elena Ştefănescu cu ocazia soluţionării recursului formulat împotriva unei sentinţe civile.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că textele de lege criticate sunt neconstituţionale în măsura în care ele se aplică numai pentru situaţiile de conflict de competenţă între două instanţe diferite şi nu se aplică şi pentru ipoteza conflictului de competenţă între secţiile aceleiaşi instanţe. Astfel, autorii excepţiei arată că "dacă instanţa (Curtea de Apel Alba Iulia, în faţa căreia a fost ridicată excepţia) va admite recursul nostru şi va considera că era competentă să soluţioneze cauza secţia de contencios administrativ a Tribunalului Sibiu, atunci instanţa de contencios administrativ căreia îi va reveni judecarea cauzei îşi va verifica competenţa şi este deci posibil ca între secţia civilă şi secţia de contencios administrativ ale aceleiaşi instanţe să se ivească un conflict de competenţă, iar excepţia de neconstituţionalitate priveşte tocmai texte referitoare la rezolvarea unui asemenea conflict între două secţii ale aceleiaşi instanţe".
Curtea de Apel Alba Iulia - Secţia civilă consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens, arată că dispoziţiile de lege criticate nu contravin prevederilor art. 126 alin. (2) din Constituţie, cu atât mai mult cu cât motivele invocate în susţinerea excepţiei nu au legătură cu litigiul în speţă.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens, arată că în cauză nu sunt incidente situaţiile limitativ prevăzute de textele de lege criticate, iar motivele invocate de autorii excepţiei nu au legătură cu cauza judiciară dedusă judecăţii.
Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale. În acest sens, arată că normele supuse controlului de constituţionalitate sunt în deplină concordanţă cu prevederile constituţionale potrivit cărora legiuitorul are libertatea de a stabili competenţa instanţelor de judecată şi normele de procedură judiciară, cu condiţia implicită de a nu contraveni altor norme şi principii constituţionale. În plus, apreciază că invocarea excepţiei de neconstituţionalitate a fost determinată de modul de interpretare şi aplicare a legii, ceea ce excedează competenţei Curţii Constituţionale.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit în cauză de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate cu care a fost sesizată.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 20, 21 şi 22 din Codul de procedură civilă, care au următorul cuprins:
- Art. 20: "Există conflict de competenţă:
1. când două sau mai multe instanţe se declară deopotrivă competente să judece aceeaşi pricină;
2. când două sau mai multe instanţe, prin hotărâri irevocabile, s-au declarat necompetente de a judeca aceeaşi pricină.";
- Art. 21: "Instanţa înaintea căreia s-a ivit conflictul de competenţă va suspenda din oficiu orice altă procedură şi va înainta dosarul instanţei în drept să hotărască asupra conflictului.";
- Art. 22: "Conflictul ivit între două judecătorii din circumscripţia aceluiaşi tribunal se judecă de acel tribunal.
Dacă cele două judecătorii nu ţin de acelaşi tribunal sau dacă conflictul s-a născut între o judecătorie şi un tribunal, sau între două tribunale, competentă este Curtea de apel respectivă.
Dacă cele două instanţe în conflict nu se găsesc în circumscripţia aceleiaşi curţi de apel, precum şi conflictul între două curţi de apel, se judecă de Curtea Supremă de Justiţie.
Exista conflict de competenţă, în sensul art. 20 şi în cazul în care el se iveşte între instanţe judecătoreşti şi alte organe cu activitate jurisdicţională. În acest caz, conflictul de competenţă se rezolvă de instanţa judecătorească ierarhic superioară instanţei în conflict, dispoziţiile art. (2) fiind aplicabile.
Instanţa competentă să judece conflictul va hotărî în camera de consiliu, fără citarea părţilor. Hotărârea este supusă recursului în termen de 5 zile de la comunicare, cu excepţia celei pronunţate de halta Curte de Casaţie şi Justiţie, care este irevocabilă."
Autorii excepţiei susţin că dispoziţiile de lege criticate contravin prevederilor art. 126 alin. (2) din Constituţie, potrivit cărora competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, în opinia autorilor acesteia, este de conceput existenţa unui conflict de competenţă şi între două secţii ale aceleiaşi instanţe, ipoteză pe care dispoziţiile legale deduse controlului nu o reglementează, omisiune ce constituie un fine de neconstituţionalitate în raport cu prevederile constituţionale invocate. Curtea observă că existenţa în cauză a conflictului de competenţă, enunţat cu titlu de premisă a excepţiei de neconstituţionalitate ridicate, este doar ipotetică, aşa cum rezultă din chiar argumentarea autorilor acesteia.
Or, aşa fiind, faţă de obiectul litigiului, şi anume recursul formulat împotriva încheierii de declinare a competenţei Tribunalului Sibiu în favoarea Judecătoriei Mediaş, textele de lege criticate nu au legătură cu soluţionarea cauzei, excepţia fiind deci inadmisibilă.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE
Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 20, 21 şi 22 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Nicolae Ştefănescu şi Lucia Elena Ştefănescu în Dosarul nr. 4.929/2005 al Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia civilă.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 8 iunie 2006.
-****-

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Ingrid Alina Tudora

Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 579 din data de 5 iulie 2006