§ 57. - Decizia 479/2025 [A] referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu
M.Of. 1036
În vigoare Versiune de la: 10 Noiembrie 2025
49. Introducerea condiţiei suplimentare de vechime în muncă este necorelată cu celelalte două condiţii impuse cumulativ, respectiv cea de vechime în magistratură şi vârsta, fiind neclar chiar din perspectiva unui magistrat cum se interpretează previzibil textul de lege. Astfel, o primă interpretare pe care ar putea-o primi textul este aceea că îndeplinirea condiţiei de vechime în muncă ar trebui să se facă în 2031. În această interpretare, prin introducerea condiţiei suplimentare de vechime în muncă, încă de la etapa din 2031, persoanele care au intrat la 22 ani în magistratură şi fac vechimea în magistratură în 2031, vor trebui să îndeplinească suplimentar şi condiţia de vechime în muncă de 26 de ani şi 6 luni (care creşte progresiv ulterior), astfel încât această categorie în mod evident nu va îndeplini condiţia de vechime în muncă în 2031 (decât dacă ar fi lucrat în timpul facultăţii), ceea ce înseamnă că, de fapt, începând cu anul 2031, beneficiul etapizării nu poate în mod obiectiv profita niciunei persoane care a intrat în magistratură la 22 ani, creându-se astfel o discriminare între magistraţi în funcţie de vârsta la care au intrat în magistratură (discriminare pe criteriu de vârstă). Într-o altă posibilă interpretare s-ar putea susţine că o persoană s-ar putea pensiona începând cu vârsta de 56 de ani şi 6 luni, sub condiţia vechimii în muncă de cel puţin 26 de ani şi 6 luni. În această interpretare, textul ar fi lipsit de utilitate practică, fiind evident că o persoană care avea vechime de 25 de ani în funcţie la 47 de ani va îndeplini şi condiţia de vechime în muncă la 56 de ani şi 6 luni. În realitate, condiţia nou-introdusă este lipsită de orice logică, în oricare dintre variante s-ar putea susţine că se interpretează textul.