§ 363. - Decizia 479/2025 [A] referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu
M.Of. 1036
În vigoare Versiune de la: 10 Noiembrie 2025
În al doilea rând, reglementând noile dispoziţii, legiuitorul porneşte de la premisa greşită că pensia de serviciu a magistraţilor generează o inechitate în sistemul public de pensii, constituind practic un privilegiu. Dincolo de aspectul general acceptat că pensia de serviciu a magistratului nu se întemeiază pe principiul contributivităţii, care constituie fundamentul sistemului public de pensii, ci pe statutul constituţional al profesiei de magistrat, legiuitorul ignoră cu bună ştiinţă jurisprudenţa vastă şi consecventă a Curţii Constituţionale în ceea ce priveşte raţiunea instituirii pensiilor de serviciu ale magistraţilor. Astfel, prin Decizia nr. 20 din 2 februarie 2000, pronunţată în cadrul unui control de constituţionalitate a priori cu privire la o lege prin care se abroga pensia de serviciu a magistraţilor, Curtea a reţinut că pensia de serviciu a fost instituită în vederea stimulării stabilităţii în serviciu şi a formării unei cariere în magistratură. Conform reglementărilor legale, pensia de serviciu se acordă la împlinirea vârstei de pensionare numai magistraţilor care, în privinţa totalului vechimii lor în muncă, îndeplinesc condiţia de a fi lucrat un anumit număr de ani numai în magistratură. De asemenea, "instituirea pensiei de serviciu [...] este justificată în mod obiectiv, ea constituind o compensaţie parţială a inconvenientelor ce rezultă din rigoarea statutelor speciale cărora trebuie să li se supună [...] magistraţii. Astfel, aceste statute speciale stabilite de Parlament prin legi sunt mult mai severe, mai restrictive, impunând [...] magistraţilor obligaţii şi interdicţii pe care celelalte categorii de asiguraţi nu le au. Într-adevăr acestora le sunt interzise activităţi ce le-ar putea aduce venituri suplimentare, care să le asigure posibilitatea efectivă de a-şi crea o situaţie materială de natură să le ofere după pensionare menţinerea unui nivel de viaţă cât mai apropiat de cel avut în timpul activităţii". Curtea a constatat că "reglementarea în vigoare [...] a pensiei de serviciu pentru magistraţi, cu diferenţele pe care această pensie le prezintă faţă de pensia comună de asigurări sociale, nu constituie o încălcare a principiului egalităţii cetăţenilor în faţa legii, principiu prevăzut de art. 16 alin. (1) din Constituţie. Această constatare se bazează pe specificul [...] activităţii [...] magistraţilor, care [...] impune [...] obligaţii şi interdicţii severe, precum şi riscuri sporite, ceea ce justifică în mod obiectiv şi rezonabil o diferenţiere a regimului juridic de pensionare faţă de regimul stabilit pentru alţi asiguraţi care nu sunt supuşi aceloraşi exigenţe, restricţii şi riscuri". Reţinând motivele care justifică şi impun acordarea pensiei de serviciu, Curtea a constatat că aceasta "nu reprezintă un privilegiu", tratamentul juridic diferit aplicabil magistraţilor sub aspectul dreptului la pensie fiind întemeiat pe statutul diferit şi pe specificul activităţii acestei categorii profesionale. De asemenea, printr-o jurisprudenţă constantă în cadrul controlului de constituţionalitate a posteriori (a se vedea Decizia nr. 433 din 29 octombrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 768 din 10 decembrie 2013, Decizia nr. 501 din 30 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 618 din 14 august 2015, Decizia nr. 45 din 30 ianuarie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 199 din 5 martie 2018, Decizia nr. 574 din 20 septembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 540 din 2 iulie 2019), Curtea a reiterat că "reglementarea regimului juridic al pensiilor de serviciu într-un mod diferit decât cel propriu sistemului general al asigurărilor sociale nu constituie o discriminare în sensul art. 16 alin. (1) din Constituţie", faptul că, "la acordarea acestui beneficiu, legiuitorul a avut în vedere importanţa pentru societate a activităţii desfăşurate de această categorie socioprofesională, activitate caracterizată printr-un înalt grad de complexitate şi răspundere, precum şi de incompatibilităţi şi interdicţii specifice", că pensia de serviciu "a fost instituită în vederea stimulării stabilităţii în serviciu şi formării unei cariere în magistratură. Conform reglementărilor menţionate, pensia de serviciu se acordă la împlinirea vârstei de pensionare numai magistraţilor care, în privinţa totalului vechimii lor în muncă, îndeplinesc condiţia de a fi lucrat un anumit număr de ani numai în magistratură". Raţionamentul pe care se întemeiază soluţiile pronunţate anterior de Curtea Constituţională demonstrează motivat faptul că pensia de serviciu a magistraţilor nu reprezintă un privilegiu, ci o măsură justificată juridic şi social, beneficiul pensiei fiind o consecinţă a exercitării profesiei, iar nu o favoare, un drept necuvenit, acordat în mod arbitrar unei categorii favorizate. Acest beneficiu rezultă din natura activităţii de magistrat, ce implică un grad sporit de responsabilitate, stres şi volum de muncă, alături de o serie de restricţii în viaţa personală şi profesională.