§ 352. - Decizia 479/2025 [A] referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu
M.Of. 1036
În vigoare Versiune de la: 10 Noiembrie 2025
(iii)nivelul remunerării şi al cuantumului pensiilor magistraţilor reprezintă o compensaţie parţială corespunzătoare interdicţiei exercitării unor drepturi fundamentale şi incompatibilităţilor stabilite la nivel constituţional pe parcursul întregii cariere profesionale, cărora li se adaugă interdicţiile prevăzute de legea privind statutul judecătorilor şi procurorilor. Incompatibilităţile şi interdicţiile inerente funcţiilor de judecător, procuror şi magistrat-asistent sunt, prin severitatea lor, unice şi speciale acestor funcţii, fără a se regăsi în statutul altor categorii profesionale, şi constituie, împreună cu regimul de remunerare (salariu şi pensie) a acestei categorii profesionale, elemente de substanţă a independenţei justiţiei (paragraful 143). Curtea a reţinut că, în stabilirea cuantumului pensiei de serviciu a magistraţilor, spre deosebire de celelalte categorii profesionale care beneficiază de pensii în regim special, legiuitorul este ţinut să respecte principiul independenţei justiţiei, sub aspectul securităţii financiare a magistraţilor, care impune asigurarea unor venituri din pensii apropiate celor pe care magistratul le avea în perioada în care era în activitate, fiind necesar ca legea "să garanteze judecătorului care a împlinit vârsta legală pentru încetarea funcţiei, după ce a exercitat-o ca profesie o perioadă determinată, plata unei pensii al cărei nivel trebuie să fie cât mai apropiat posibil de acela al ultimei remuneraţii primite pentru activitatea jurisdicţională" (Carta europeană privind statutul judecătorilor). Aceste considerente ale deciziei Curţii Constituţionale fixează un obiectiv primordial, respectiv ca valoarea pensiei de serviciu să fie cât mai apropiată posibil de aceea a ultimei remuneraţii primite, ceea ce înseamnă că baza de calcul al pensiei de serviciu trebuie să fie cât mai apropiată de cuantumul venitului ce reprezintă indemnizaţia pentru activitatea desfăşurată în calitate de magistrat, respectiv a funcţiei, gradului profesional şi vechimii avute (a se vedea şi Decizia nr. 467 din 2 august 2023, paragraful 110). În acest context trebuie amintită şi recenta Hotărâre a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) din 5 iunie 2025 din Cauza C-762/2023, RL, QN, MR, JT, VS, AX împotriva Curţii de Apel Bucureşti, prin care instanţa europeană şi-a însuşit un nou principiu, respectiv garantarea unui nivel al pensiilor judecătorilor cât mai apropiat de ultimul salariu încasat, reiterând principiile similare ale Consiliului Europei şi din articolul 6.4 din Carta europeană privind statutul judecătorilor. CJUE a reţinut că: "faptul că judecătorii în activitate au garanţia că vor primi, după pensionare, o pensie suficient de ridicată este de natură să îi protejeze împotriva riscului de corupţie în perioada lor de activitate".