§ 16. - Decizia 479/2023 [R] referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 alin. (1) pct. 72 teza finală din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, astfel cum au fost modificate prin art. I pct. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 88/2018 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul insolvenţei şi a altor acte normative, precum şi ale art. I pct. 1 din aceeaşi ordonanţă de urgenţă [cu referire la art. 5 alin. (1) pct. 72 teza finală din Legea nr. 85/2014]

M.Of. 571

În vigoare

Versiune de la: 19 Iunie 2024

12. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că prevederile art. 5 alin. (1) pct. 72 teza finală din Legea nr. 85/2014, astfel cum au fost modificate prin art. I pct. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 88/2018, sunt neconstituţionale deoarece: (i) obstrucţionează aplicarea firească a procedurilor de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă; (ii) conduc la o inegalitate, atât între creditori, cât şi între debitori prin prisma naturii şi ponderii creanţelor bugetare şi în funcţie de care se pot adresa instanţelor judecătoreşti pentru iniţierea procedurilor de insolvenţă, deşi aceştia pot avea, per ansamblu, aceeaşi sumă a obligaţiilor acumulate; (iii) intră în contradicţie cu alte norme imperative aferente procedurilor de insolvenţă şi nu numai, afectând dispoziţiile constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (5) şi în art. 21, prin raportare la art. 8 alin. (4) şi art. 36 alin. (1) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative şi la art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, din perspectiva principiilor securităţii raporturilor juridice, al încrederii legitime, al legalităţii prin prisma normelor de calitate a legii - claritate şi previzibilitate - şi al dreptului la un proces echitabil; (iv) sunt contrare principiului statului de drept şi principiului legalităţii, inclusiv în componentele sale privind calitatea legii, întrucât debitorul, deşi se află într-o situaţie de insolvenţă pe care este obligat să o declare, nu poate să apeleze la procedura prevăzută de Legea nr. 85/2014 şi să beneficieze de drepturile şi de facilităţile oferite de lege şi de Constituţie, inclusiv de libertatea economică şi libera iniţiativă, care sunt restrânse printr-un act normativ reprezentat de o ordonanţă de urgenţă, or, Constituţia nu permite legiferarea pe această cale dacă prin conţinutul ordonanţelor de urgenţă sunt afectate drepturi şi libertăţi fundamentale; (v) măsura instituită este disproporţionată faţă de scopul procedurilor în discuţie, neexistând o justificare obiectivă pentru impunerea unui asemenea prag valoric; (vi) instituirea pragului valoric raportat la creanţele bugetare reprezintă un privilegiu nejustificat şi o protecţie discriminatorie a creanţelor creditorului bugetar, având în vedere că acesta poate formula şi cerere de deschidere a procedurii insolvenţei, ceea ce este contrar principiului egalităţii între creditori, ocrotirii proprietăţii private în mod egal de lege şi dreptului la un proces echitabil; (vii) sunt contrare principiului legalităţii, în componentele sale privind calitatea legii, întrucât debitorul, deşi se află într-o situaţie de insolvenţă pe care este obligat să o declare, nu poate să apeleze la procedura prevăzută de Legea nr. 85/2014 şi să beneficieze de drepturile şi de facilităţile oferite de lege; (viii) nu există o justificare obiectivă cu privire la impunerea unui prag valoric al creanţelor bugetare pentru ca debitorii să poată apela la procedura prevăzută de Legea nr. 85/2014. În contextul criticilor de neconstituţionalitate este menţionată jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului şi a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene în materia principiilor pretins încălcate de dispoziţiile criticate.