§ 9. - Decizia 474/2015 [R] referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I, V şi X din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 82/2012 pentru modificarea şi completarea unor acte normative privind evidenţa persoanelor, actele de identitate ale cetăţenilor români, precum şi actele de rezidenţă ale cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene şi Spaţiului Economic European rezidenţi în România

M.Of. 606

În vigoare
Versiune de la: 11 August 2015
5. Astfel, susţine autorul excepţiei, cartea "simplă" de identitate "va conţine obligatoriu un mediu de stocare electronic (cip) pentru cardul de sănătate", ceea ce îi afectează integral identitatea, fiind contrar "convingerilor sale intime". Faţă de dispoziţiile constituţionale care apără şi garantează libertatea de gândire şi de conştiinţă, în acord cu Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, dar şi cu art. 18 din Pactul internaţional cu privire la drepturi civile şi politice, susţine că acest drept include dreptul de a avea sau a adopta o religie sau o convingere la alegerea sa. Legiferarea specială a protecţiei libertăţii de conştiinţă este deplin justificată de importanţa deosebită a acesteia pentru existenţa persoanei. În acord cu acest principiu al protecţiei speciale a libertăţii de conştiinţă, deja la nivel european, Marea Britanie a renunţat la documentele de identitate electronice, iar Consiliul Constituţional din Franţa a pronunţat Decizia nr. 652 din 22 martie 2012 privind neconstituţionalitatea Legii referitoare la actele electronice de identitate. În Finlanda, "introducerea cardurilor electronice de identitate este considerată un eşec din moment ce numai 300.000 de cetăţeni din 5 milioane vizaţi au optat pentru un astfel de card, în Suedia, situaţia este similară, numai 100.000 de cetăţeni (1%) utilizau un astfel de card în iunie 2012, iar Bulgaria, Cipru, Cehia, Danemarca, Irlanda, Lituania nu au carduri electronice de identitate pentru populaţie şi nici nu există planuri privind introducerea lor conform unui studiu al ENISA". Autorul excepţiei mai arată că, încă din anul 2004, raportorul Parlamentului European Ole Sorensen a atras atenţia că biometria şi documentele electronice reprezintă un pas către stocarea centralizată şi sistematică a datelor cu caracter personal, ceea ce ar echivala cu "utilizarea unui baros pentru a sparge o nucă" şi a evidenţiat faptul că o astfel de bază de date ar afecta protecţia drepturilor cetăţeneşti, în special dreptul la viaţa privată. În România, societatea civilă este cvasiunanim împotriva actelor de identitate electronice. Un număr de 46 de organizaţii nonguvernamentale au sesizat Guvernul României în legătură cu această problemă, prin memoriul la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 82/2012. Mai susţine că buletinul care conţine un "mediu de stocare" pentru viitorul card de sănătate încalcă libertatea de conştiinţă, iar Legea nr. 235/2013 încalcă dreptul la exercitarea cetăţeniei şi restrânge exerciţiul drepturilor şi libertăţilor fundamentale.