§ 55. - Decizia 472/2016 [R/R] referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 28 lit. c), art. 56 alin. (2) lit. m), art. 62 alin. (3), art. 66 lit. p) şi art. 92 alin. (2) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, a prevederilor art. 49 lit. c), art. 51 alin. (4), art. 53, art. 54, art. 85 alin. (2) teza a doua, art. 235 alin. (4) şi (5) şi art. 323 din Statutul profesiei de avocat, a prevederilor art. 3 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 221/2000 privind pensiile şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor, precum şi a art. 26 alin. (1) din Statutul Casei de Asigurări a Avocaţilor

M.Of. 573

În vigoare
Versiune de la: 28 Iulie 2016
32. În acest sens, prin Decizia nr. 311 din 8 iulie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 810 din 2 septembrie 2004, Curtea a reţinut că "în legătură cu dreptul la pensie şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocatului, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 221/2000, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 452/2001, dispune că acesta se exercită printr-un sistem unic, propriu şi autonom care este organizat şi funcţionează pe baza principiilor autonomiei, solidarităţii, obligativităţii, contributivităţii, descentralizării şi al repartiţiei, în condiţiile prevăzute de Legea nr. 51/1995, republicată, şi de Statutul Casei de Asigurări a Avocaţilor. Acest sistem este gestionat de Casa de Asigurări a Avocaţilor din România, ca instituţie autonomă de interes public cu personalitate juridică, cu statut de organizare şi funcţionare aprobat de Consiliul Uniunii Avocaţilor din România. Tot Consiliul Uniunii Avocaţilor din România stabileşte, aşa cum prevede art. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 221/2000, nivelul contribuţiei minime obligatorii datorate de avocaţii înscrişi în tablourile barourilor cu drept de exercitare a profesiei potrivit nevoilor curente şi de perspectivă ale Casei de Asigurări a Avocaţilor. Aşadar, rezultă cu claritate că nivelul contribuţiei este stabilit de organul abilitat pentru aceasta, în condiţiile legii, iar nu în mod arbitrar (...)".