§ 108. - Decizia 469/2023 [R/R] referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1), ale art. 4 alin. (1) lit. e), alin. (1^1)-(1^3), (3) şi (4), ale art. 5 alin. (3) şi (3^1), ale art. 7 alin. (4) şi (5^1), ale art. 8 alin. (5), ale art. 10 alin. (1) şi ale art. 11 teza întâi din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite, precum şi a Legii nr. 52/2020 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite, în ansamblul său

M.Of. 1066

În vigoare

Versiune de la: 27 Noiembrie 2023

84. Cu privire la criticile de neconstituţionalitate aduse art. 4 alin. (3) din Legea nr. 77/2016 în raport cu art. 1 alin. (5), art. 44 şi art. 147 alin. (4) din Constituţie, Curtea a observat că acest text stabileşte că impreviziunea este prezumată în favoarea consumatorului, care formulează o notificare în condiţiile art. 5 sau ale art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016, şi reprezintă o consecinţă a prezumţiilor de impreviziune reglementate, fără a pune în discuţie aplicabilitatea art. 44 din Constituţie. Practic, criticile de neconstituţionalitate formulate vizează mai degrabă reglementările referitoare la instituirea celor două prezumţii de impreviziune. Curtea a mai reţinut că, prin Decizia nr. 731 din 6 noiembrie 2019, nu a examinat un asemenea aspect - persoana în favoarea căreia sunt reglementate cazurile de impreviziune -, astfel că nu se poate reţine încălcarea art. 147 alin. (4) din Constituţie. Prin urmare, art. 4 alin. (3) din Legea nr. 77/2016 nu încalcă art. 1 alin. (5), art. 44 şi art. 147 alin. (4) din Constituţie.