§ 12. - Decizia 469/2022 [R] referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale
M.Of. 115
În vigoare
Versiune de la: 9 Februarie 2023
8. Mai mult, se arată că, în practică, există situaţii repetate în care organul care stabileşte caracterul penal al faptei, respectiv existenţa prejudiciului, este Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, prin organele teritoriale, prin emiterea referatului de inspecţie şi a deciziei de impunere. Ulterior se procedează la sesizarea organelor de urmărire penală, după care presupusul făptuitor este chemat pentru a i se comunica faptul că, în urma unor analize foarte sumare, a rezultat că este posibil ca el să fi comis o infracţiune de evaziune fiscală, moment în care i se aduce la cunoştinţă calitatea de suspect, fără să se fi efectuat vreun act de urmărire penală, ci doar pe baza lecturării actelor întocmite de organele fiscale. În aceste condiţii, în ziua imediat următoare, noul suspect este chemat să fie încunoştinţat despre luarea măsurilor asigurătorii şi, de asemenea, este rugat să depună toate actele contabile în apărarea sa. Prin urmare, măsura sechestrului asigurător este dispusă fără ca organele de urmărire penală să verifice dacă a fost comisă o eventuală faptă de evaziune fiscală.