§ 22. - Decizia 448/2022 [R] referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 67 alin. (4) din Codul de procedură civilă
M.Of. 2
În vigoare Versiune de la: 3 Ianuarie 2023
16. Totodată, Curtea a observat că prevederile de lege supuse controlului de constituţionalitate au un conţinut normativ similar, în esenţă, cu cel al art. 56 din Codul de procedură civilă din 1865, care stabilea că "Apelul sau recursul făcut de cel care intervine în interesul uneia din părţi se socoteşte neavenit, dacă partea pentru care a intervenit nu a făcut ea însăşi apel sau recurs". Constituţionalitatea acestor dispoziţii legale a mai fost analizată, prin raportare la acelaşi reper normativ din Legea fundamentală, Curtea Constituţională pronunţându-se în sensul respingerii ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate având acest obiect. Astfel, prin Decizia nr. 394 din 26 aprilie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 368 din 31 mai 2012, Decizia nr. 1.024 din 14 iulie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 673 din 21 septembrie 2011, şi Decizia nr. 628 din 26 iunie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 593 din 28 august 2007, Curtea a reţinut că intervenţia în interesul altei persoane, având caracter accesoriu în raport cu cererea principală (formulată de partea în interesul căreia s-a făcut intervenţia), permite unei persoane să se alăture şi să susţină interesele unei părţi aflate într-un litigiu pentru a întări poziţia acesteia din urmă. Prin urmare, intervenţia în interesul altei persoane este menită să sprijine reclamarea şi realizarea drepturilor unei părţi din litigiu, dar nu să îndeplinească acte şi fapte în locul titularului parte în proces. Din acest motiv, textul criticat stabileşte că nu poate fi primit apelul sau recursul făcut de către un intervenient în interesul altuia şi introdus în locul apelului sau recursului celui pentru care s-a făcut intervenţia, întrucât intervenientul nu poate invoca un interes propriu (Decizia nr. 80 din 12 februarie 2019, paragraful 15).