§ 10. - Decizia 448/2022 [R] referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 67 alin. (4) din Codul de procedură civilă
M.Of. 2
În vigoare Versiune de la: 3 Ianuarie 2023
6. Autorul excepţiei precizează că cererea de intervenţie accesorie este admisibilă în principiu doar dacă persoana respectivă poate justifica un interes juridic. Or, dacă i se pretinde să aibă un interes pentru a interveni (în cauza de faţă fiind vorba despre fostul administrator statutar al societăţii care este în procedură de insolvenţă, împotriva căruia se iniţiază procedura de angajare a răspunderii patrimoniale, fiind astfel interesat de anularea actului administrativ fiscal ce stabileşte marea parte a datoriilor societăţii), sunt inexplicabile restricţia stabilită prin textul de lege criticat şi condiţionarea dreptului său de a declara recurs de atitudinea celeilalte părţi. În realitate, intervenientul nu poate controla sau influenţa partea în favoarea căreia a intervenit pentru a formula recurs, situaţie în care condiţia impusă de lege este absurdă şi încalcă dreptul la un proces echitabil. De asemenea, susţine că textul de lege criticat contravine prevederilor art. 126 alin. (6) din Constituţie, în cazul în care se interpretează în sensul că, în situaţia ridicării dreptului de administrare conform legislaţiei în materie de insolvenţă, administratorul statutar nu ar avea posibilitatea de a interveni în proces şi de a declara recurs dacă lichidatorul judiciar refuză. Consideră, totodată, că cele statuate în jurisprudenţa Curţii Constituţionale cu privire la dispoziţiile art. 56 din Codul de procedură civilă din 1865, care conţineau soluţia legislativă criticată şi în cauza de faţă, nu mai sunt de actualitate, raportat la specificul speţei.