§ 9. - Decizia 446/2018 [R] referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 257 alin. (4) din Codul penal
M.Of. 928
În vigoare Versiune de la: 2 Noiembrie 2018
5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că textul criticat creează discriminare între poliţişti şi jandarmi, pe de o parte, şi restul funcţionarilor publici care îndeplinesc o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat, la care fac referire prevederile art. 257 alin. (1) din Codul penal, pe de altă parte, întrucât reglementează o protecţie penală sporită în favoarea celor dintâi. Se arată că, în cazul infracţiunii de ultraj, obiectul juridic principal este format din relaţiile sociale referitoare la autoritatea de stat, de a căror existenţă şi desfăşurare depinde apărarea integrităţii şi prestigiului funcţionarilor publici. Totodată, se susţine că, fiind o infracţiune complexă, ultrajul are şi un obiect juridic secundar, reprezentat de relaţiile sociale referitoare la integritatea corporală a funcţionarului public. Prin urmare, se arată că subiectul pasiv principal al infracţiunii de ultraj este autoritatea publică în cadrul căreia îşi desfăşoară activitatea funcţionarul public ultragiat, iar subiectul pasiv secundar este funcţionarul public, care îndeplineşte funcţia ce implică exerciţiul autorităţii de stat. Or, de vreme ce autoritatea de stat este unică, se susţine că nu este justificată protejarea, în mod diferit, a acesteia şi a integrităţii corporale sau a demnităţii persoanelor învestite cu exercitarea funcţiilor publice. Cu titlu exemplificativ se arată că integritatea fizică a unui judecător sau procuror ar trebui să fie ocrotită în egală măsură cu cea a unui poliţist sau jandarm.