§ 16. - Decizia 441/2020 [R/R] referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 51 alin. (3) şi (5) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, coroborate cu dispoziţiile art. 483 alin. (3) şi ale art. 492 alin. (1) teza întâi din Codul de procedură civilă, precum şi a dispoziţiilor art. 99 lit. a) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor

M.Of. 947

În vigoare

Versiune de la: 15 Octombrie 2020

12. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 judecători apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, invocând în acest sens jurisprudenţa incidentă a Curţii Constituţionale, spre exemplu deciziile nr. 165 din 25 februarie 2010, nr. 128 din 1 februarie 2011. De asemenea, se apreciază că respectarea principiilor de drept este asigurată în cadrul litigiului de către instanţa de judecată, în procesul de interpretare şi aplicare a legii, în funcţie de circumstanţele concrete de fapt şi de drept deduse judecăţii, inclusiv din perspectiva beneficiului drepturilor şi garanţiilor reglementate de legea aplicabilă, iar nu prin mecanismul excepţiei de neconstituţionalitate, care nu are scopul de a suplini lipsa de reglementare a unor ipoteze dorite de autorul excepţiei. Mai mult, în jurisprudenţa sa, Completul de 5 judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a reţinut că, în raport cu specificul litigiilor în materia răspunderii disciplinare a magistraţilor şi în deplin acord cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, în calea de atac exercitată potrivit art. 51 alin. (3) din Legea nr. 317/2004 sunt supuse analizei inclusiv criticile referitoare la temeinicia hotărârii instanţei de disciplină, în ceea ce priveşte stabilirea situaţiei de fapt şi aprecierea probatoriului administrat.