§ 14. - Decizia 418/2020 [A/R] referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 alin. (1) lit. e), ale art. 4 alin. (2) şi ale art. 27 alin. (2) lit. c) teza finală din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, precum şi ale art. 118 alin. (2) din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente

M.Of. 612

În vigoare

Versiune de la: 13 Iulie 2020

11. Avocatul Poporului susţine, de asemenea, încălcarea principiului reprezentativităţii funcţiei de Preşedinte al României, deoarece prevederile art. 4 alin. (2) teza finală din Legea nr. 370/2004 stabilesc că un alegător poate susţine mai mulţi candidaţi. În acest sens invocă aspecte din jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, care în Decizia din 17 iunie 2008, pronunţată în Cauza Brito da Silva Guerra şi Sousa Magno împotriva Portugaliei, a reţinut că cerinţa ca tabelele cu semnăturile susţinătorilor să fie anexate la listele electorale are scopul legitim de a se asigura că semnatarii au capacitate electorală şi că fiecare dintre ei susţine un singur candidat. Per a contrario, o soluţie legislativă care reglementează posibilitatea ca un alegător să susţină mai mulţi candidaţi schimbă integral scopul legitim al prevederii constituţionale care consacră principiul reprezentativităţii funcţiei de Preşedinte. De asemenea Avocatul Poporului arată că egalitatea votului, condiţie a reprezentativităţii funcţiei de Preşedinte, presupune că fiecare alegător are dreptul la un vot şi numai la un singur vot. Prin urmare, o soluţie legislativă firească, de natură să confere legitimitate capacităţii electorale a semnatarilor, este cea potrivit căreia un alegător poate susţine un singur candidat, reglementată de Legea nr. 370/2004, în forma anterioară modificării intervenite prin Legea nr. 148/2019 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în materie electorală. O asemenea soluţie legislativă este de natură să imprime predictibilitate întregului proces electoral, să reflecte principiul reprezentativităţii şi să contribuie la identificarea susţinerii reale de care se bucură un anume candidat. Atât principiile constituţionale incidente, astfel cum au fost dezvoltate în jurisprudenţa Curţii Constituţionale, cât şi tratatele internaţionale în materia drepturilor omului şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului plasează reglementarea condiţiilor de exercitare a dreptului de a fi ales în sarcina legiuitorului, fiind preferabil ca reglementarea acestora să fie realizată la nivel constituţional, prin stabilirea unor criterii/condiţii clare şi precise. Limitările sunt admise atâta vreme cât nu au un caracter arbitrar şi nu aduc atingere substanţei dreptului, fiind admisibilă o reglementare mai restrictivă a dreptului de a fi ales faţă de dreptul de a alege, cu respectarea condiţiilor de proporţionalitate.