§ 43. - Decizia 4/2017 [A] referitoare la recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie privind interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 378 alin. (1) lit. c) din Codul penal, în ipoteza săvârşirii infracţiunii de abandon de familie prin neplata, cu rea-credinţă, timp de trei luni, a pensiei de întreţinere datorată mai multor persoane şi stabilită printr-o singură hotărâre judecătorească

M.Of. 360

În vigoare

Versiune de la: 16 Mai 2017

3.3.2. Decizia penală nr. 26 din 6 ianuarie 1977 a Tribunalului Suprem - Secţia penală, în cuprinsul căreia instanţa, analizând incidenţa, în speţă, a Decretului de graţiere nr. 222/1976, a arătat că infracţiunea de abandon de familie, constând în neplata, cu rea-credinţă, timp de două luni, a pensiei de întreţinere [art. 305 alin. 1 lit. c) din Codul penal anterior] este o infracţiune continuă omisivă, care se consumă cu începere de la împlinirea termenului de două luni şi durează tot timpul cât persoana îndreptăţită la pensie de întreţinere este lipsită, cu rea-credinţă, de acest drept. Dacă făptuitorul nu a pus capăt el însuşi acestei situaţii, prin îndeplinirea obligaţiei, activitatea infracţională ia sfârşit odată cu pronunţarea hotărârii de condamnare.