§ 35. - Decizia 399/2022 [R] referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 pct. 27 şi ale art. 33 alin. (1) din Legea nr. 132/2017 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terţilor prin accidente de vehicule şi tramvaie
M.Of. 1074
În vigoare Versiune de la: 7 Noiembrie 2022
20. Referitor la Fondul de Protecţie a Victimelor Străzii, dintr-un scurt istoric al reglementării, Curtea reţine că acesta era prevăzut iniţial în cuprinsul art. 51 alin. (1) din Legea nr. 32/2000 privind activitatea şi supravegherea intermediarilor în asigurări şi reasigurări (în prezent abrogată), fiind constituit ca asociaţie, persoană juridică de drept privat fără scop patrimonial, având ca membri toţi asigurătorii autorizaţi să practice asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de autovehicule. La alin. (9) lit. b) pct. 1 (i) al aceluiaşi articol se prevedea că acest fond se constituie în scopul de a despăgubi persoanele păgubite prin accidente de autovehicule, dacă autovehiculul, respectiv tramvaiul care a provocat accidentul a rămas neidentificat sau nu era asigurat pentru răspundere civilă pentru pagube produse prin accidente de autovehicule, cu toate că, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, proprietarul acestuia avea obligaţia să încheie o astfel de asigurare. Ulterior, prin art. 1 alin. (2) pct. 16 din Legea nr. 237/2015 privind autorizarea şi supravegherea activităţii de asigurare şi reasigurare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 800 din 28 octombrie 2015, fondul naţional de protecţie era definit ca fiind asociaţia, persoană juridică de drept privat fără scop patrimonial, constituită din toate societăţile autorizate să practice asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de autovehicule, fiind denumit Fondul de Protecţie a Victimelor Străzii, pct. 16 fiind ulterior modificat prin Legea nr. 158/2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 673 din 29 iulie 2020, în sensul că, în prezent, fondul naţional de protecţie este organismul prevăzut la art. 10 alin. (1) din Directiva 2009/103/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 16 septembrie 2009 privind asigurarea de răspundere civilă auto şi controlul obligaţiei de asigurare a acestei răspunderi, în România acesta fiind Biroul Asigurătorilor de Autovehicule din România.