§ 35. - Decizia 388/2020 [R] referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, în ansamblul său, precum şi, în special, a dispoziţiilor art. 1 alin. (1) şi (3), ale art. 6 alin. (1) lit. e) şi f), art. 8 alin. (2), art. 10, art. 11 alin. (2), art. 12 alin. (1) şi (2), art. 13-19 şi art. 20-28 din Legea nr. 176/2010, în redactarea anterioară modificărilor aduse prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ

M.Of. 43

În vigoare
Versiune de la: 14 Ianuarie 2021
29. Cea de-a treia critică priveşte încălcarea art. 44 alin. (8) şi (9) din Constituţie. Curtea reţine că prin Decizia nr. 388 din 4 iunie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 769 din 23 septembrie 2019, paragrafele 33 şi 34, a făcut trimitere la jurisprudenţa sa, reţinând că şi această critică este neîntemeiată, deoarece prin textele criticate se instituie controlul averii numai în cazul în care între averea declarată la data învestirii sau numirii în funcţie şi averea dobândită pe parcursul exercitării funcţiei se constată diferenţe vădite şi există dovezi certe că unele bunuri ori valori nu puteau fi dobândite din veniturile legale realizate de persoana în cauză sau pe alte căi licite. Curtea a observat că, pe de o parte, textele criticate stabilesc doar premisele declanşării controlului averii, nu şi ale angajării răspunderii juridice, iar, pe de altă parte, că problema existenţei dovezilor certe intră în sfera de aplicare a legii, care este de competenţa instanţelor judecătoreşti. Aşadar, Curtea a reţinut că susţinerea autorilor excepţiei în sensul că textele analizate instituie o prezumţie de dobândire ilicită a averii care constituie o condiţie suficientă pentru declanşarea procedurii de control şi pentru angajarea răspunderii şi aplicarea sancţiunilor este neîntemeiată. Totodată, Curtea a reţinut că art. 44 alin. (9) din Constituţie nu exclude confiscarea averii în privinţa căreia instanţa de judecată stabileşte că a fost dobândită ilicit şi că, din coroborarea alin. (8) şi alin. (9) ale art. 44 din Legea fundamentală, reiese că pot exista şi alte cazuri de confiscare, în afară de cel al bunurilor destinate, folosite sau rezultate din infracţiuni sau contravenţii.