§ 17. - Decizia 385/2023 [R] referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 din Legea nr. 60/1991 privind organizarea şi desfăşurarea adunărilor publice, în interpretarea dată prin Decizia nr. 19 din 15 octombrie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii

M.Of. 949

În vigoare

Versiune de la: 20 Octombrie 2023

13. Or, prevederile art. 3 din Legea nr. 60/1991 exclud posibilitatea exercitării drepturilor prevăzute de art. 10 şi 11 din Convenţie în lipsa declarării prealabile a adunării publice. Astfel, chiar dacă adunarea publică se desfăşoară în mod paşnic, legiuitorul român, interpretat prin Decizia nr. 19 din 15 octombrie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii, sancţionează adunarea nedeclarată prin art. 26 alin. (1) lit. a) şi lit. d) din Legea nr. 60/1991. Prin urmare, prevederile art. 3 din Legea nr. 60/1991, interpretate prin Decizia nr. 19 din 15 octombrie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii, deşi statuează în aparenţă asupra unei excepţii de la regula obligativităţii declarării adunării publice, în fapt reglementează tocmai contrariul, interzicând adunările publice nedeclarate, dar organizate paşnic, contrar jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului anterior invocate.