§ 6. - Decizia 378/2017 [R/R] referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 252 alin. (2) teza întâi din Codul de procedură civilă, ale art. 7 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, precum şi a Legii nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Colegiului Psihologilor din România şi a Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006, în ansamblul lor

M.Of. 987

În vigoare

Versiune de la: 12 Decembrie 2017

4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti, care solicită respingerea, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 252 alin. (2) din Codul de procedură civilă, arătând, în esenţă, că obiectul cererii de chemare în judecată îl constituie anularea dispoziţiei de anulare a autorizaţiei şi de retragere a permisului de armă, act ce nu se circumscrie categoriilor de documente enunţate de art. 252 alin. (2) din Codul de procedură civilă, fiind un act administrativ cu caracter individual. Menţionează, de asemenea, că o excepţie de neconstituţionalitate similară a fost respinsă ca neîntemeiată, prin Decizia nr. 258 din 27 aprilie 2017. Referitor la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2007, a Legii nr. 213/2004 şi a Legii nr. 319/2006, apreciază că aceasta este inadmisibilă, deoarece niciunul dintre textele şi actele normative criticate nu au legătură cu soluţionarea cauzei, respectiv anularea dispoziţiei anterior menţionate. Pe fondul excepţiei, apreciază că, prin art. 7 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2007, se stabileşte o competenţă în sarcina ministrului afacerilor interne, care îşi are originea în prevederile art. 77 din Legea nr. 24/2000, astfel că acesta nu încalcă prevederile Legii fundamentale, iar critica privind Legile nr. 213/2004 şi nr. 319/2006 reprezintă de fapt aspecte de nelegalitate a Ordinului ministrului internelor şi reformei administrative nr. 257/2007, act administrativ-normativ cu caracter normativ pe care autorul nu a înţeles să-l atace pe calea unei acţiuni în anulare. Consilierul juridic face referire la cele reţinute de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 172 din 24 martie 2016.