§ 12. - Decizia 378/2017 [R/R] referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 252 alin. (2) teza întâi din Codul de procedură civilă, ale art. 7 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, precum şi a Legii nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Colegiului Psihologilor din România şi a Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006, în ansamblul lor

M.Of. 987

În vigoare
Versiune de la: 12 Decembrie 2017
7. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul susţine, în esenţă, că prevederile art. 252 alin. (2) din Codul de procedură civilă aduc atingere art. 1 alin. (5), art. 15, art. 16, art. 100 şi art. 108 alin. (4) din Legea fundamentală. Totodată, acestea încalcă şi art. 20 din Constituţie, prin raportare la "blocul convenţional" compus din Convenţia privind apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale (care, în preambulul Convenţiei, stabileşte principiul preeminenţei legii) şi jurisprudenţa Curţii de la Strasbourg (care, pe cale pretoriană, a stabilit că "lege" în sens material este doar actul care întruneşte exigenţele de a fi "previzibil şi accesibil"). Pentru a fi în acord cu Constituţia, art. 252 alin. (2) din Codul de procedură civilă se poate interpreta exclusiv în sensul în care doar acele acte normative exceptate de la publicare, fie direct prin norme constituţionale, fie printr-o lege care respectă prevederile art. 53 din Constituţie, acte ce nu sunt afectate de "inexistenţă", pot fi dovedite în cadrul unui proces de partea interesată cu "înscrisuri". Posibila interpretare, care este considerată neconstituţională, priveşte interpretarea art. 252 alin. (2) din Codul de procedură civilă, în sensul că ar permite părţilor interesate să probeze cu înscrisuri, în faţa judecătorului, acele norme sustrase de la publicare de către emitent, cu încălcarea legii [cum este, de exemplu, Procedura privind activitatea de suspendare, revocare şi anulare a dreptului de deţinere, port şi folosire a armelor letale şi neletale supuse autorizării (PS-28-I.G.P.R./D.A.E.S.P.)]. S-ar legitima prin acestea atât conduita ilegală a emitentului normei, de sustragere de la obligaţia legală de publicare, cât şi rezultatul conduitei ilicite, respectiv norma publicată. Constituţia reprezintă limita şi măsura legilor, iar legile se interpretează şi se aplică de către judecător pentru a se asigura conformitatea acestora cu actul normativ fundamental, dând astfel efectivitate principiului statului de drept şi supremaţiei Constituţiei. Exigenţele Convenţiei privind apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, în sensul că poate fi reţinut ca lege în sens material doar actul care întruneşte condiţia de a fi accesibil şi previzibil ar fi, de asemenea, nerespectate într-o astfel de interpretare. Acest principiu al Curţii Europene a Drepturilor Omului privind calitatea legii trebuie receptat atât prin prisma art. 20 din Constituţie, cât şi prin prisma jurisprudenţei Curţii Constituţionale, respectiv a principiului securităţii raporturilor juridice, cu sediul în art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală.