§ 9. - Decizia 377/2020 [R] referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 108 alin. (2) lit. b) din Codul de procedură penală şi ale art. 70 alin. 4 din Codul de procedură penală din 1968

M.Of. 917

În vigoare

Versiune de la: 8 Octombrie 2020

5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că normele criticate încalcă libertatea individuală şi dreptul la apărare. Susţine, totodată, că, pentru a fi constituţională, norma criticată trebuie modificată în aşa fel încât să nu mai impună o obligaţie pe termen nelimitat suspectului sau inculpatului, pentru că, în prezent, această obligaţie operează fără nicio limită în timp. Apreciază că sintagma "se consideră că le-a luat la cunoştinţă" trebuie eliminată, fiind neconstituţională, pentru că este, implicit, o pedeapsă abuzivă ce suprimă dreptul la apărare, libertatea individuală şi accesul la justiţie. Consideră, în plus, că norma criticată este de natură a discrimina suspectul sau inculpatul faţă de martorii din proces, care, în cazul în care nu respectă aceeaşi obligaţie de a înştiinţa organele judiciare despre schimbarea locuinţei, pot fi sancţionaţi doar cu amenda judiciară. Apreciază că norma criticată nu întruneşte nici cerinţele de claritate şi previzibilitate, întrucât nu este specificat, în mod clar, în cuprinsul textului, ce înseamnă o schimbare de locuinţă. Consideră că, în cazul său concret - călătoreşte frecvent în Europa, însă când revine în România are aceeaşi locuinţă -, nu este aplicabilă norma prevăzută de art. 108 alin. (2) din Codul de procedură penală.