§ 9. - Decizia 370/2022 [R] referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 99 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală

M.Of. 1069

În vigoare
Versiune de la: 3 Noiembrie 2022
5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată că sintagma "rezidenţă continuă şi legală" din cuprinsul textului criticat este lipsită de claritate, precizie şi previzibilitate, întrucât, din interpretarea dispoziţiilor legale criticate reiese faptul că persoana solicitată ar trebui să aibă la momentul soluţionării cererii de predare a persoanei solicitate către autorităţile judiciare străine o rezidenţă legală şi continuă pe teritoriul României pentru o perioadă de cel puţin 5 ani, dar legea nu specifică dacă această rezidenţă de 5 ani trebuie să fie şi anterioară momentului soluţionării cererii de predare. Pentru acest motiv, se susţine că modalitatea de exprimare a legiuitorului este deficitară, contravenind standardelor de calitate a legii prevăzute la art. 1 alin. (5) din Constituţie, şi, totodată, discriminatorie faţă de persoanele solicitate care au avut o rezidenţă de peste 5 ani pe teritoriul României, rezidenţă care nu a fost însă reînnoită la momentul soluţionării cererii de predare în baza mandatului european de arestare. Se face trimitere la jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului referitoare la previzibilitatea legii, fiind invocate hotărârile din 26 aprilie 1979 şi 24 martie 1983 pronunţate în cauzele Sunday Times împotriva Regatului Unit, paragraful 49, şi Silver şi alţii împotriva Regatului Unit. Se arată că motivele opţionale de refuz al executării mandatului european de arestare au fost transpuse, prin dispoziţiile art. 99 din Legea nr. 302/2004, din Decizia-cadru 2002/584/JAI a Consiliului din 13 iunie 2002 privind mandatul european de arestare şi procedurile de predare între statele membre, dar că traducerea acestora în legislaţia românească este în dezacord cu viziunea legiuitorului european, care a prevăzut la art. 4 alin. (6) din această decizie-cadru că pentru a putea fi refuzată executarea mandatului european de arestare este îndeajuns ca persoana solicitată să facă dovada calităţii de resortisant sau rezident al statului membru de executare şi să rămână în statul membru de executare.