§ 18. - Decizia 354/2024 [R] referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 458 alin. (4) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal
M.Of. 1016
În vigoare Versiune de la: 10 Octombrie 2024
12. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că prevederile art. 458 din Legea nr. 227/2015 fac parte din capitolul II - Impozitul pe clădiri şi taxa pe clădiri al titlului IX - Impozite şi taxe locale şi stabilesc modalitatea de calcul al impozitului pe clădiri datorat de persoanele fizice, în funcţie de destinaţia acestora, în mod concret pentru clădirile nerezidenţiale aflate în proprietatea persoanelor fizice. Astfel, potrivit art. 458 alin. (1) din Legea nr. 227/2015, şi la care face trimitere norma criticată, pentru clădirile nerezidenţiale aflate în proprietatea persoanelor fizice, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote cuprinse între 0,2% şi 1,3% asupra: (i) valorii rezultate dintr-un raport de evaluare întocmit de un evaluator autorizat în ultimii 5 ani anteriori anului de referinţă, depus la organul fiscal local până la primul termen de plată din anul de referinţă; (ii) valorii finale a lucrărilor de construcţii, în cazul clădirilor noi, construite în ultimii 5 ani anteriori anului de referinţă; (iii) valorii clădirilor care rezultă din actul prin care se transferă dreptul de proprietate, în cazul clădirilor dobândite în ultimii 5 ani anteriori anului de referinţă (în situaţia în care nu este precizată valoarea, se utilizează ultima valoare înregistrată în baza de date a organului fiscal). În cazul în care valoarea clădirii nu poate fi calculată conform acestor dispoziţii, art. 458 alin. (4) din Legea nr. 227/2015 dispune că impozitul se calculează prin aplicarea cotei de 2% asupra valorii impozabile determinate conform art. 457 din Legea nr. 227/2015, care prevede atât calculul impozitului pe clădirile rezidenţiale şi clădirile-anexă aflate în proprietatea persoanelor fizice, cât şi modul de determinare a valorii impozabile a clădirii.