§ 42. - Decizia 349/2014 [R] referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 136 alin. (1) din Legea societăţilor nr. 31/1990 în interpretarea dată prin Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 16 din 17 octombrie 2011

M.Of. 582

În vigoare

Versiune de la: 4 August 2014

34. Referitor la critica potrivit căreia procedura reglementată prin textul de lege în interpretarea dată de instanţa supremă contravine art. 21 alin. (3) din Constituţie, astfel cum este interpretat prin prisma art. 6 din Convenţie, prin aceea că nu asigură realizarea efectivă a dreptului la un proces echitabil de vreme ce părţile nu sunt ascultate anterior încuviinţării probei şi nu asigură o examinare a cauzei în mod echitabil, valorificarea dreptului de informare şi control al gestiunii unui acţionar minoritar rămâne irealizabil, Curtea reţine că aceste susţineri nu sunt întemeiate. Astfel, procedura instituită prin art. 136 din Legea nr. 31/1990 este o procedură necontencioasă, în această etapă instanţa competentă verifică doar îndeplinirea condiţiilor de admisibilitate prevăzute de textul legal, iar competenţa de a stabili regulile de desfăşurare a procesului în faţa instanţelor judecătoreşti îi revine legiuitorului, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituţie. De asemenea, potrivit Codului de procedură civilă, cererea necontencioasă trebuie să fie însoţită de înscrisurile pe care se sprijină. Mai departe, faptul că prin procedura stabilită prin Cartea a III-a a Codului de procedură civilă legiuitorul a prevăzut calea de atac a apelului (recurs în vechea reglementare), care, de altfel, poate fi declarat de orice persoană interesată, inclusiv de terţi, chiar dacă nu a fost citată la dezlegarea cererii, este de natură a da expresie dreptului la un proces echitabil. De altfel, accesul la structurile judecătoreşti şi la mijloacele procedurale, inclusiv la căile de atac, se face cu respectarea regulilor de competenţă şi procedură de judecată stabilite de lege.