Nou Decizia 345/2025 [R] pentru dezlegarea unei chestiuni de drept privind majorarea de 5% rezultată din aplicarea art. III pct. 3 şi 4 şi art. IV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 128/2023
M.Of. 1140
În vigoare Versiune de la: 10 Decembrie 2025
Decizia 345/2025 [R] pentru dezlegarea unei chestiuni de drept privind majorarea de 5% rezultată din aplicarea art. III pct. 3 şi 4 şi art. IV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 128/2023
Dată act: 6-oct-2025
Emitent: Inalta Curte de Casatie si Justitie
Mariana Constantinescu | - vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - preşedintele completului |
Carmen Elena Popoiag | - preşedintele Secţiei I civile |
Adina Oana Surdu | - preşedintele Secţiei a II-a civile |
Elena Diana Tămagă | - preşedintele Secţiei de contencios administrativ şi fiscal |
Simona Lala Cristescu | - judecător la Secţia I civilă |
Cristina Truţescu | - judecător la Secţia I civilă |
Denisa Livia Băldean | - judecător la Secţia I civilă |
Daniel Marian Drăghici | - judecător la Secţia I civilă |
Liviu Eugen Făget | - judecător la Secţia I civilă |
Iulia Manuela Cîrnu | - judecător la Secţia a II-a civilă |
Virginia Florentina Duminecă | - judecător la Secţia a II-a civilă |
George Bogdan Florescu | - judecător la Secţia a II-a civilă |
Ianina Blandiana Grădinaru | - judecător la Secţia a II-a civilă |
Diana Manole | - judecător la Secţia a II-a civilă |
Ionel Barbă | - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal |
Gheza Attila Farmathy | - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal |
Alina Nicoleta Ghica Velescu | - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal |
Vasile Bîcu | - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal |
Ionel Florea | - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal |
1. Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept competent să judece sesizarea ce formează obiectul Dosarului nr. 1.071/1/2025 este legal constituit, conform art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă şi art. 35 alin. (3) din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, aprobat prin Hotărârea Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 20/2023, cu modificările şi completările ulterioare (Regulamentul).
2. Şedinţa este prezidată de doamna judecător Mariana Constantinescu, vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
3. La şedinţa de judecată participă doamna Ileana Peligrad, magistrat-asistent, desemnată în conformitate cu dispoziţiile art. 36 din Regulament.
4. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a luat în examinare sesizarea formulată de Tribunalul Iaşi - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal în Dosarul nr. 1.403/99/2024, privind lămurirea următoarei chestiuni de drept:
Dacă majorarea de 5% rezultată din aplicarea art. III pct. 3 şi 4 şi art. IV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 128/2023 se aplică în cazul funcţionarilor angajaţi ai caselor judeţene de pensii raportat la salariul de bază la nivel central aflat în plată în luna decembrie 2023 sau la salariul de bază la nivel central aflat în plată la 1.01.2024.
6. Preşedintele completului, doamna judecător Mariana Constantinescu, constatând că nu mai sunt alte completări, chestiuni de invocat sau întrebări de formulat din partea membrilor completului, a declarat dezbaterile închise, iar completul de judecată a rămas în pronunţare.
7. Tribunalul Iaşi - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a dispus, prin Încheierea din 27 februarie 2025, în Dosarul nr. 1.403/99/2024, sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în temeiul dispoziţiilor art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 privind unele măsuri pentru soluţionarea proceselor privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum şi a proceselor privind prestaţii de asigurări sociale (Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024), în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile.
9. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 128/2023 pentru unele măsuri referitoare la salarizarea personalului din învăţământ şi alte sectoare de activitate bugetară, denumită în continuare Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 128/2023
Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează: (...)
3. La anexa nr. VIII, la capitolul I litera A punctul I, asteriscul «*) » se modifică şi va avea următorul cuprins:
"*) Funcţii publice de stat, stabilite şi avizate potrivit legii în cadrul aparatului Administraţiei Prezidenţiale, al Parlamentului, al Guvernului, al ministerelor, al Academiei Române, al Avocatului Poporului, al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, al Consiliului Concurenţei, al Curţii de Conturi, al Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, al Consiliului Naţional al Audiovizualului, al Consiliului Legislativ, al Casei Naţionale de Pensii Publice şi structurilor subordonate, al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, al Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă şi structurilor subordonate, al Inspecţiei Muncii şi structurilor subordonate, al Agenţiei Naţionale pentru Plăţi şi Inspecţie Socială şi structurilor subordonate, al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură şi structurilor subordonate, al Institutului Naţional de Statistică şi structurilor subordonate, al Ministerului Sănătăţii şi direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti, al Ministerului Culturii şi direcţiilor pentru cultură judeţene şi a municipiului Bucureşti, al Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor şi structurilor subordonate, al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor şi structurilor subordonate, al Autorităţii pentru Reformă Feroviară, al Agenţiei Naţionale pentru Administrare Fiscală şi unităţilor subordonate, al celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, al organismelor intermediare pentru programe operaţionale, precum şi pentru funcţiile publice corespunzătoare înalţilor funcţionari publici din cadrul instituţiei prefectului."
4. La anexa nr. VIII, la capitolul II litera A punctul I, asteriscul «*) » se modifică şi va avea următorul cuprins:
"*) Aparatul de lucru al: Administraţiei Prezidenţiale, al Parlamentului, al Guvernului, al ministerelor, al Academiei Române, al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, al Curţii Constituţionale, al Consiliului Concurenţei, al Curţii de Conturi, al Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, al Consiliului Naţional al Audiovizualului, al Consiliului Legislativ, al Casei Naţionale de Pensii Publice şi structurilor subordonate, al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, al Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă şi structurilor subordonate, al Inspecţiei Muncii şi structurilor subordonate, al Agenţiei Naţionale pentru Plăţi şi Inspecţie Socială şi structurilor subordonate, al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură şi structurilor subordonate, al Institutului Naţional de Statistică şi structurilor subordonate, al Ministerului Sănătăţii şi direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti, al Ministerului Culturii şi direcţiilor pentru cultură judeţene şi a municipiului Bucureşti, al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor şi structurilor subordonate, al Autorităţii pentru Reformă Feroviară, al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală şi unităţilor subordonate, al Avocatului Poporului, al Autorităţii Naţionale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, al Agenţiei Naţionale de Presă AGERPRES, al Consiliului Economic şi Social, al Autorităţii Electorale Permanente, al organismelor intermediare pentru programe operaţionale, altor organe centrale de specialitate.» (...) "
(1) Începând cu salariile aferente lunii ianuarie 2024, prin derogare de la dispoziţiile art. 12 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, pentru personalul instituţiilor prefectului, cu excepţia serviciului public comunitar regim permise de conducere şi înmatriculare a vehiculelor, serviciului public comunitar de paşapoarte şi a funcţiilor de demnitate publică, drepturile salariale aferente se stabilesc la nivelul celor prevăzute pentru Secretariatul General al Guvernului. "
10. Prin acţiunea introductivă, reclamanta persoană fizică a formulat, în contradictoriu cu pârâta Casa Judeţeană de Pensii (...), contestaţie împotriva Deciziei nr. (...), solicitând anularea în parte a acesteia, emisă în aplicarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 128/2023, cu privire la cuantumul salariului de bază şi al sporului de condiţii vătămătoare stabilite începând cu 1.01.2024, emiterea unei noi decizii prin care să i se stabilească, începând cu aceeaşi dată, salariul de bază lunar corespunzător funcţiei şi gradului profesional, aflat în plată la această dată la nivelul Casei Naţionale de Pensii Publice, conform art. III pct. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 128/2023, şi sporul de condiţii vătămătoare la nivel maxim aflat în plată la 1.01.2024 la Casa Naţională de Pensii Publice şi plata diferenţelor salariale rezultate, actualizate.
11. În susţinerea cererii, reclamanta a arătat că, prin art. III pct. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 128/2023 de modificare a anexei nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017, s-a realizat o aliniere a funcţiilor de la nivel central şi teritorial, cu scopul de a înlătura diferenţele salariale existente între aceleaşi funcţii şi grade profesionale, presupunând ca, începând cu 1.01.2024, să nu mai existe diferenţe salariale între funcţionarii publici care îşi desfăşoară activitatea la centru, în speţă Casa Naţională de Pensii Publice, şi cei care îşi desfăşoară activitatea în teritoriu (la casele teritoriale de pensii).
12. Contestaţia formulată împotriva acestei decizii a fost respinsă de către angajator, cu motivarea că salariul de bază a fost stabilit în raport cu salariul de bază aflat în plată în luna decembrie 2023 la Casa Naţională de Pensii Publice, deoarece reclamanta nu era îndreptăţită la calculul primei tranşe de stabilire a salariului în raport cu salariul cuvenit la nivel central începând cu 1.01.2024, fiind invocate dispoziţiile art. VI din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 128/2023.
13. Or, în opinia reclamantei, această situaţie contravine intenţiei legiuitorului de egalizare a salariilor de bază de la nivelul administraţiei publice centrale cu cele de la nivel teritorial şi de a nu fi create în continuare discrepanţe. Din lecturarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 128/2023 se poate observa că, la art. I şi II, se face vorbire de majorări salariale pentru personalul din învăţământ, iar la art. III, de egalizarea salariilor de bază de la nivel teritorial cu cele de la nivel central, motiv pentru care cele două tranşe egale de acordare a diferenţelor salariale trebuiau stabilite în raport cu salariile de la nivelul Casei Naţionale de Pensii Publice aflate în plată la 1.01.2024.
14. În ceea ce priveşte sporul pentru condiţii vătămătoare, reclamanta a arătat că se regăseşte într-o situaţie contrară Legii-cadru nr. 153/2017, în sensul în care, începând cu 1.01.2024, beneficiază de un salariu de bază aferent unei funcţii de stat - administraţie publică centrală, însă, tot cu această dată, sporul pentru condiţii vătămătoare este aferent salariului de bază aferent unei funcţii teritoriale (case teritoriale de pensii).
15. Pârâta Casa Judeţeană de Pensii (...) a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acţiunii ca nefondată, menţionând că neacordarea procentului de creştere salarială din salariul de bază a fost strict voinţa legiuitorului care a considerat că nu toate categoriile de salariaţi ar trebui să beneficieze de respectiva majorare salarială şi a dispus prin acte normative succesive plafonarea tuturor categoriilor de sporuri ale personalului plătit din fonduri publice.
16. În cadrul soluţionării acţiunii s-au dispus sesizarea instanţei supreme şi suspendarea judecăţii cauzei.
17. Pentru sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, conform dispoziţiilor art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, în vederea pronunţării unei hotărâri prin care să se dea o rezolvare de principiu asupra chestiunii de drept ce face obiectul cauzei, instanţa de trimitere a subliniat că trebuie îndeplinite următoarele condiţii cumulative:
- obiectul cererii de chemare în judecată trebuie să vizeze stabilirea şi/sau plata drepturilor salariale sau de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice;
- Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie trebuie să nu fi fost sesizată/să nu se fi pronunţat asupra chestiunii de drept de a cărei lămurire depinde soluţionarea pe fond a cauzei respective;
- chestiunea de drept care formează obiectul judecăţii nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare.
18. Aceste condiţii sunt îndeplinite, întrucât, în cauză, este vorba despre un proces privind stabilirea şi plata unor drepturi de natură salarială ale unui funcţionar public, angajat al Casei Judeţene de Pensii (...).
19. Asupra chestiunii de drept de a cărei lămurire depinde soluţionarea pe fond a prezentei cauze Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a statuat şi nici nu formează obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare.
20. Referitor la condiţia ca soluţionarea pe fond a cauzei să depindă de chestiunea de drept a cărei lămurire se cere, faţă de obiectul acţiunii, problema de drept supusă analizei este direct incidentă în speţă, statuarea instanţei supreme asupra chestiunii de drept obiect al sesizării urmând a avea o înrâurire hotărâtoare asupra soluţiei ce va fi dispusă.
22. Reclamanta a considerat că majorarea de 5% rezultată din aplicarea prevederilor art. III pct. 3 şi 4 şi ale art. IV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 128/2023 se aplică în cazul funcţionarilor angajaţi ai caselor judeţene de pensii raportat la salariul de bază la nivel central aflat în plată la 1.01.2024.
24. Faţă de conţinutul întrebării adresate instanţei supreme nu a fost necesară consultarea instanţelor naţionale cu privire la practica judiciară relevant.
25. Prezintă relevanţă următoarele decizii ale Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept:
- Decizia nr. 96 din 31 martie 2025, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 503 din 29 mai 2025, prin care, în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. IV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 128/2023, noţiunea "drepturile salariale aferente" priveşte doar salariul de bază, astfel cum este definit de art. 7 lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare;
- Decizia nr. 70 din 11 noiembrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1275 din 18 decembrie 2024, prin care s-a stabilit că:
* în interpretarea şi aplicarea art. I alin. (1) şi (7) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023, personalul din familia ocupaţională "Justiţie", ale cărui drepturi salariale au fost calculate, prin acte administrative ale ordonatorilor principali de credite, prin raportare la valoarea de referinţă sectorială de 605,225 lei, fără a se ţine cont de plafonarea prevăzută de art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, nu beneficiază de majorarea de 5% a indemnizaţiei de încadrare brute lunare, începând cu 1 ianuarie 2024;
* în interpretarea şi aplicarea art. III pct. 3 şi art. VI din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 128/2023, cu trimitere la art. I alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023, structurile subordonate ale A.P.I.A. şi Inspecţiei Muncii nu beneficiază de dreptul la majorare cu 5% faţă de nivelul acordat pentru luna decembrie 2023 a salariului de bază/indemnizaţiei de încadrare brute lunare cuvenite de la 1 ianuarie 2024, cu excepţia situaţiei în care din aplicarea prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 128/2023 ar rezulta o majorare a salariilor de bază mai mică decât procentul prevăzut la art. I alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023, situaţie în care se aplică procentul de 5% la salariul de bază aferent lunii decembrie 2023.
26. Prin raportul întocmit în cauză, conform art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă, s-a apreciat că sesizarea este inadmisibilă.
27. Temeiul sesizării îl constituie Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, act normativ care cuprinde norme speciale de reglementare a procedurii hotărârii prealabile, în scopul asigurării unei practici judiciare unitare în materia litigiilor de muncă ale personalului plătit din fonduri publice, precum şi în materia asigurărilor sociale, parţial derogatorii de la procedura de drept comun reglementată prin dispoziţiile art. 519-521 din Codul de procedură civilă.
28. Potrivit art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, "Prezenta ordonanţă de urgenţă se aplică în procesele privind stabilirea şi/sau plata drepturilor salariale sau de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/şi cele privind raporturile de muncă şi de serviciu ale acestui personal", iar conform alin. (3) al aceluiaşi articol "Prezenta ordonanţă de urgenţă se aplică indiferent de natura şi obiectul proceselor prevăzute la alin. (1) şi (2), de calitatea părţilor ori de instanţa competentă să le soluţioneze".
29. Conform art. 2 alin. (1) din acelaşi act normativ, "Dacă în cursul judecăţii proceselor prevăzute la art. 1, completul de judecată învestit cu soluţionarea cauzei în primă instanţă sau în calea de atac, verificând şi constatând că asupra unei chestiuni de drept, de a cărei lămurire depinde soluţionarea pe fond a cauzei respective, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a statuat şi aceasta nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare, va solicita Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să pronunţe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată".
30. Astfel, în procesele de tipul celor enumerate la art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, legiuitorul a instituit următoarele condiţii de admisibilitate pentru sesizarea în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile:
a) existenţa unei cauze aflate în curs de judecată, circumscrisă domeniului de aplicare al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024;
b) completul de judecată să fie învestit cu soluţionarea cauzei în primă instanţă sau în calea de atac;
c) existenţa unei chestiuni de drept susceptibile să dea naştere unor interpretări diferite pentru care să fie necesară o rezolvare de principiu;
e) chestiunea de drept invocată să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare şi nici al unei statuări anterioare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
31. Spre deosebire de condiţiile de admisibilitate a sesizării în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile circumscrise prevederilor art. 519 din Codul de procedură civilă, în procedura reglementată de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 nu mai este prevăzută condiţia noutăţii chestiunii de drept ce se solicită a fi lămurită.
32. De asemenea, în această procedură Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie poate fi sesizată şi de completurile de judecată învestite cu soluţionarea cauzelor în primă instanţă, nu doar de către completurile de judecată ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, ale curţilor de apel sau ale tribunalelor învestite cu soluţionarea cauzelor în ultimă instanţă.
33. Verificând îndeplinirea condiţiilor subsumate prevederilor art. 1 alin. (1) şi (3) şi ale art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, se constată că procesul în care a fost formulată sesizarea are ca obiect anularea deciziei emise în aplicarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 128/2023 cu privire la cuantumul salariului de bază şi al sporului de condiţii vătămătoare stabilite începând cu 1.01.2024 şi emiterea unei noi decizii prin care să i se stabilească, începând cu aceeaşi dată, salariul de bază lunar corespunzător funcţiei şi gradului profesional aflat în plată la nivelul Casei Naţionale de Pensii Publice, conform art. III pct. 3 din aceeaşi ordonanţă de urgenţă, şi sporul de condiţii vătămătoare la nivel maxim aflat în plată la 1.01.2024 la aceeaşi instituţie.
34. Astfel, obiectul dedus judecăţii priveşte plata drepturilor salariale sau de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, în sensul art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024.
35. Cauza în care a fost formulată sesizarea se află pe rolul unui complet de judecată din cadrul Tribunalului Iaşi - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, în primă instanţă.
36. În ceea ce priveşte condiţia existenţei unei chestiuni de drept, în lipsa unei definiţii legale a noţiunii, în jurisprudenţa Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept formată în aplicarea art. 519 din Codul de procedură civilă, s-a statuat mod constant că, pentru a se putea discuta de existenţa unei chestiuni de drept, este necesar ca problema de drept antamată "să necesite cu pregnanţă a fi lămurită, să prezinte o dificultate suficient de mare, în măsură să reclame intervenţia instanţei supreme în scopul rezolvării de principiu a chestiunii de drept şi al înlăturării oricărei incertitudini care ar putea plana asupra securităţii raporturilor juridice deduse judecăţii" (spre exemplu, Decizia nr. 10 din 4 aprilie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 393 din 23 mai 2016, şi Decizia nr. 70 din 23 octombrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1112 din 11 decembrie 2023).
37. Noul act normativ reprezentat de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 a preluat sintagma utilizată în cuprinsul art. 519 din Codul de procedură civilă referitoare la existenţa chestiunii de drept, de a cărei lămurire depinde soluţionarea pe fond a cauzei respective, aceasta regăsindu-se în cuprinsul art. 2 alin. (1) din ordonanţa de urgenţă menţionată.
38. De altfel, în preambulul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 s-a ţinut seama de "faptul că măsurile legislative propuse pot influenţa pozitiv activitatea instanţelor judecătoreşti, în condiţiile în care, încă dintr-o etapă incipientă, s-ar asigura clarificarea unor chestiuni dificile de drept".
39. În consecinţă, jurisprudenţa consolidată în legătură cu această condiţie de admisibilitate rămâne de actualitate şi sub imperiul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, prin care s-a urmărit asigurarea unei practici judiciare unitare, care să elimine diferenţierile în materia stabilirii/plăţii drepturilor salariale ale personalului plătit din fonduri publice (Decizia nr. 71 din 11 noiembrie 2024 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1330 din 31 decembrie 2024).
40. În aceste condiţii, se cuvine subliniat că nu orice chestiune de drept poate fi supusă dezlegării prin acest mecanism de unificare jurisprudenţială, ci numai aceea care ridică problema precarităţii textelor de lege, a caracterului lor dual şi complex. În caz contrar, rolul instanţei supreme ar deveni unul de soluţionare directă a cauzei aflate pe rol şi ar neutraliza rolul constituţional al instanţei legal învestite de a judeca în mod direct şi efectiv procesul.
41. Chestiunea de drept supusă dezlegării nu se circumscrie însă exigenţelor care să permită declanşarea mecanismului hotărârii prealabile, autorul sesizării nearătând în ce constă dificultatea interpretării, în contextul în care dispoziţiile legale anterior citate nu sunt lacunare, incomplete şi nici neclare, neargumentându-se riscul apariţiei unei practici judiciare neunitare.
42. Or, în preambulul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 se face referire la "necesitatea identificării unor remedii procedurale eficiente care să asigure îndeplinirea dezideratului unei practici judiciare unitare în materia supusă reglementării".
43. Autorul sesizării nu se confruntă cu o dificultate reală în interpretarea normelor de drept incidente, ci urmăreşte mai degrabă ca instanţa supremă să verifice circumstanţele factuale şi să aplice legea în scopul soluţionării cauzei, cu toate că acest atribut intră şi este necesar să rămână în sfera de competenţă a instanţelor judecătoreşti (Decizia nr. 55 din 13 septembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1102 din 19 noiembrie 2021, şi Decizia nr. 31 din 24 aprilie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 693 din 28 iulie 2023, pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept).
44. Totodată, absenţa indicării elementelor de ambiguitate sau neclaritate a textelor, precum şi lipsa punctului de vedere al instanţei de trimitere relevă o solicitare de soluţionare, în concret, a raportului dedus judecăţii.
45. În egală măsură, se constată că titularul sesizării nu lămureşte elementele litigiului în privinţa căruia solicită dezlegări în drept, în condiţiile în care deciziile menţionate la cap. VIII din prezenta decizie oferă suficiente repere de interpretare necesare determinării modalităţii de calcul al drepturilor salariale cuvenite funcţionarilor angajaţi ai caselor judeţene de pensii publice.
46. Ca atare, instanţa de trimitere trebuie să procedeze la o calificare adecvată a raportului juridic care a învestit-o, în funcţie de pretenţia concretă formulată, neputând solicita Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în cadrul mecanismului promovat, o subrogare în funcţia jurisdicţională a judecătorului fondului.
47. Astfel fiind, este important a se reţine că dezlegarea ce poate fi dată prin parcurgerea acestei proceduri trebuie să fie una de principiu, având valenţele unei lămuriri a conţinutului şi finalităţii textelor de lege supuse interpretării, adică a identificării voinţei legiuitorului, iar nu una de rezolvare a raporturilor juridice dintre părţi, ceea ce presupune în mod necesar o aplicare a normei de drept la situaţia de fapt, pentru că acesta este conţinutul funcţiei jurisdicţionale, specifică instanţelor de judecată învestite cu soluţionarea cauzelor.
48. În atare situaţie, constatând că nu sunt îndeplinite condiţiile de admisibilitate prevăzute de art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, se impune respingerea sesizării, ca inadmisibilă.
Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Tribunalul Iaşi - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal în Dosarul nr. 1.403/99/2024, privind lămurirea următoarei chestiuni de drept:
Dacă majorarea de 5% rezultată din aplicarea art. III pct. 3 şi 4 şi art. IV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 128/2023 se aplică în cazul funcţionarilor angajaţi ai caselor judeţene de pensii raportat la salariul de bază la nivel central aflat în plată în luna decembrie 2023 sau la salariul de bază la nivel central aflat în plată la 1.01.2024.
Documente corelate
Dacă doriți să acces la toate documente corelate, autentifică-te în Sintact. Nu ai un cont Sintact? Cere un cont demo »