§ 19. - Decizia 342/2022 [R] referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 alin. (3) lit. b), ale art. 65 lit. m) şi ale art. 66 lit. a) în ceea ce priveşte trimiterea la art. 65 lit. m) din Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19
M.Of. 859
În vigoare Versiune de la: 1 Septembrie 2022
15. Judecătoria Bistriţa - Secţia civilă consideră, de asemenea, că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale. În acest sens arată, în esenţă, că potrivit tezei finale a art. 25 alin. (1) din Constituţie, legiuitorul are libertatea de a stabili condiţiile exercitării dreptului la liberă circulaţie şi de a institui o normă care prevede posibilitatea unor restrângeri, în limitele prevăzute de art. 53 alin. (1) din Legea fundamentală. De asemenea, instanţa de judecată a apreciat că limitarea dreptului la liberă circulaţie prin dispoziţiile Legii nr. 55/2020 criticate corespunde exigenţelor reglementate de art. 53 alin. (1) din Constituţie, faţă de scopul declarat al adoptării acestei legi. În condiţiile în care amploarea, evoluţia pandemiei, precum şi insuficienţa şi/sau inadecvarea capabilităţilor de răspuns faţă de acest fenomen impun concentrarea tuturor eforturilor şi adoptarea tuturor măsurilor pentru a combate efectele pandemiei de COVID-19, instanţa a considerat că instituirea măsurii pentru diminuarea impactului de risc analizată nu are un caracter disproporţionat faţă de scopul urmărit de legiuitor, ci, dimpotrivă, constituie o măsură justificată şi necesară pentru protejarea dreptului la viaţă şi la sănătate al persoanelor. În ceea ce priveşte criticile referitoare la caracterul lipsit de claritate şi previzibilitate al dispoziţiilor art. 5 alin. (3) lit. b), ale art. 65 lit. m) şi ale art. 66 lit. a) din Legea nr. 55/2020, instanţa face trimitere la jurisprudenţa Curţii Constituţionale cu privire la acelaşi act normativ, respectiv la Decizia nr. 381 din 8 iunie 2021, paragrafele 45 şi 48. Cu privire la sancţiunile contravenţionale principale, instanţa de judecată aminteşte că, în jurisprudenţa sa, Curtea Constituţională a arătat că acestea au adresabilitate generală şi au atât un rol preventiv-educativ, cât şi unul represiv şi punitiv, fiind guvernate de principiul legalităţii, principiul proporţionalităţii şi principiul unicităţii aplicării sancţiunilor contravenţionale (non bis in idem). Instanţa apreciază că şi în cazul contravenţiei incriminate de art. 65 lit. m) din Legea nr. 55/2020, aplicarea sancţiunii contravenţionale trebuie să aibă loc cu respectarea criteriilor prevăzute de art. 21 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001, referitoare la limitele sancţiunilor, respectiv proporţionalitatea sancţiunii cu gradul de pericol social al faptei, ţinându-se seama de împrejurările în care fapta a fost comisă, de modul şi mijloacele de săvârşire, de scopul urmărit şi urmarea produsă, de circumstanţele personale ale contravenientului, precum şi de celelalte date înscrise în procesul-verbal de constatare şi sancţionare. Conform art. 66 lit. a) din Legea nr. 55/2020 cu trimitere la art. 65 lit. m), agentul constatator are posibilitatea de a cuantifica amenda contravenţională între anumite limite legale, de la 500 lei la 2.500 lei. În aplicarea acestei sancţiuni, agentul constatator, cu respectarea prevederilor legii-cadru indicate anterior, prin raportare la art. 68 din Legea nr. 55/2020, va ţine cont de conţinutul măsurilor pentru diminuarea impactului tipului de risc, reglementate la nivel de lege şi nominalizate în cuprinsul hotărârilor Guvernului de declarare sau prelungire a stării de alertă, de obligaţiile ce revin persoanelor fizice, de valorile sociale ocrotite, respectiv dreptul la viaţă şi dreptul la sănătate, precum şi de împrejurările în care fapta a fost comisă, de modul şi mijloacele de săvârşire, de scopul urmărit şi urmarea produsă, de circumstanţele personale ale contravenientului şi de celelalte date înscrise în procesul-verbal de constatare şi sancţionare. Aplicând mutatis mutandis considerentele Deciziei Curţii Constituţionale nr. 381 din 8 iunie 2021, se poate reţine că, şi în ipoteza analizată, dispoziţiile criticate din Legea nr. 55/2020 fac posibilă identificarea obligaţiilor individuale a căror nerespectare constituie contravenţie şi permit organului constatator şi, în cazul contestării, instanţei de judecată ca, având în vedere valorile sociale ocrotite, respectiv dreptul la viaţă şi dreptul la sănătate, să aprecieze asupra gravităţii faptei şi proporţionalităţii sancţiunii contravenţionale. Privitor la criticile de neconstituţionalitate în legătură cu nerespectarea legislaţiei-cadru în materie contravenţională, instanţa de judecată a constatat că, în realitate, un alt text legal decât cele ce fac obiectul excepţiei, şi anume art. 69 din Legea nr. 55/2020, reglementează posibilitatea contravenientului de a achita, în termen de cel mult 15 zile de la data înmânării sau comunicării procesului-verbal, jumătate din cuantumul amenzii aplicate de agentul constatator pentru contravenţiile prevăzute de lege. Pe de altă parte, autoarea excepţiei critică neconformitatea prevederilor Legii nr. 55/2020 cu o ordonanţă a Guvernului, şi nu cu Constituţia, considerent pentru care instanţa apreciază că un astfel de control nu intră în competenţa Curţii Constituţionale, aceasta din urmă nefiind abilitată să se pronunţe asupra corelării diverselor acte normative ce fac parte din dreptul intern. Coordonarea legislaţiei în vigoare, sub aspectele menţionate de autoare, este de competenţa autorităţii legiuitoare.