§ 40. - Decizia 315/2024 [R/R] referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 315 alin. (2) lit. d) din Codul de procedură penală coroborat cu art. 549^1 din Codul de procedură penală şi cu art. 308 din Codul de procedură civilă, precum şi ale art. 294 alin. (3) şi (4) din Codul de procedură penală coroborat cu art. 305 alin. (1), cu art. 315 alin. (2) lit. d) şi cu art. 549^1 din Codul de procedură penală

M.Of. 1156

În vigoare
Versiune de la: 19 Noiembrie 2024
18. Examinând motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, astfel formulată, Curtea reţine că autorii acesteia fac referire la situaţia de fapt din cauză, precum şi la modul în care procurorul a înţeles să interpreteze şi să aplice normele procesual penale criticate. Aşa fiind, Curtea constată că autorii excepţiei sunt nemulţumiţi de modul de interpretare şi aplicare de către procuror a dispoziţiilor criticate, acesta solicitând, în cadrul dosarului penal privind săvârşirea infracţiunilor de înşelăciune şi fals în înscrisuri sub semnătură privată, desfiinţarea unor înscrisuri, deşi termenul de prescripţie al răspunderii penale era împlinit la data sesizării organelor de urmărire penală. Din această perspectivă, autorii susţin că o interpretare constituţională a normelor procesual penale criticate ar fi în sensul că procurorul avea obligaţia de a dispune clasarea cauzei fără a dispune administrarea unui probatoriu care a avut ca unic scop sesizarea judecătorului de cameră preliminară în cadrul procedurii prevăzute de art. 5491 din Codul de procedură penală.